În acest context, comunitățile energetice cetățenești ar trebui recunoscute pentru multiplele beneficii pe care le aduc. Analiza sugerează că până în 2050, unul din doi cetățeni ai Uniunii Europene ar putea să-și producă propria energie electrică, acoperind astfel 45% din cererea energetică a UE. Preocupările tot mai mari legate de schimbările climatice, randamentele economice puternice și participarea democratică directă sunt doar câteva dintre motivele pentru care cetățenii europeni se orientează către comunitățile energetice.
Beneficiile comunităților energetice
Conform Euronews, comunitățile energetice au potențialul de a mobiliza fonduri publice pentru a stimula economia locală, oferind de două până la opt ori mai multe beneficii decât proiectele private din surse regenerabile. De asemenea, cetățenii UE și comunitățile energetice pot accesa peste 240 de miliarde de euro pentru tranziția energetică până în 2030.
Euronews oferă exemple concrete de comunități energetice din UE:
România și comunitățile energetice
În România, ideea de comunități energetice este încă la început. Recent, Ministerul Energiei a anunțat demararea pregătirilor pentru înființarea comunităților energetice, grupuri de prosumatori și consumatori care pot împărți între ei electricitatea produsă. Dan Pîrșan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România, explică: „Comunitatea de Energie poate fi definită ca următoarea formă de organizare superioară a prosumatorilor, alături de o entitate care vinde, cumpără și tranzacționează energia lor într-un mod total diferit față de cum fac astăzi furnizorii de energie”.
Caracteristicile comunităților energetice
Principalele caracteristici ale unei comunități de energie includ:
Această tranziție către comunități energetice nu doar că stimulează creșterea economică și creează locuri de muncă locale, dar contribuie și la atingerea obiectivelor climatice și la crearea unui sistem energetic mai democratic și durabil.