Pompa de căldură, soluţia minune pentru reducerea facturilor. Statul suportă 100% investiţia

​​Pompa de căldură a ajuns la tot mai mare căutare în România, cu vânzări și de trei ori mai mari anul acesta, potrivit unor specialiști din piață. E un trend care se observă de ceva vreme și în alte părți ale Europei. În contextul crizei energetice și a prețurilor tot mai mari la facturi, pompele de căldură se arată drept o alternativă importantă la centralele pe gaz sau la sistemul de termoficare centralizat.

Sunt tot felul de constrângeri legate de locuința pe care vrem să o încălzim – sau să o răcim – mai eficient. Dacă e casă sau apartament, deja construit sau în construcție, ce suprafață are, ce finisaje, cum ne place să fie temperatura – toate acestea pot înclina balanța și chiar exclude varianta unei pompe de căldură.

Ministerul Proiectelor Europene oferă 250 de milioane de euro pentru proiecte de independență energetică. Autoritățile locale pot aplica începând de azi

Dar poate cel mai important factor e că investiția e una de la mare în sus. Cu alte cuvinte, până să ajungi să economisești serios la facturi, trebuie să poți să pui mulți bani la bătaie. E motivul pentru care în piață există și cereri de creare a unui program de sprijin guvernamental, de tipul celui pentru instalarea panourilor fotovoltaice.

În aceste condiţii, cum statul nu aşteaptă să existe o finanţare de 100% pentru românii care vor apela la această modalitate de încălzire a locuinţei. Ministerul Energiei are în plan pentru anul viitor derularea unui al doilea apel al programului Electric Up, în care ar putea fi incluse şi pompe de căldură, a anunțat Cristian Ilie, director Eficienţă Energetică în cadrul ministerului.

„În România, programele de eficienţă energetică sunt foarte împrăştiate, nu ştii cui să te adresezi. Foarte multe ministere se ocupă de eficienţa energetică: Ministerul Mediului, prin programul Casa Verde, Ministerul Dezvoltării, prin programele legate de clădiri, Ministerul Fondurilor Europene (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – n.r.), prin POIM, apoi este Ministerul Energiei. Există un site care le centralizează pe toate, făcut de Ministerul Fondurilor”, a declarat Cristian Ilie la conferinţa „Eficienţa energetică în industrie”, organizată de AHK România, potrivit Agerpres.

Românii, speriaţi de facturile uriaşe la energie, revin la metode „ceauşiste”: 99% sunt îngrijoraţi de evoluţia costurilor pentru încălzirea locuinţelor şi reduc temperatura
Ministerul Energiei finanţează eficienţa energetică prin programul Electric Up (destinat IMM-urilor și operatorilor economici din domeniului HoReCa) şi prin PNRR. „Programul Electric Up s-a închis în iulie şi acum suntem în derulare. Vom lansa al doilea apel anul viitor. Până acum investiţia era de 100 kW şi maximum 100.000 de euro, dar la următorul apel dorim să creştem la 200 kW şi să punem şi alte surse, cum ar fi pompele de căldură. Finanţarea este de 100%”, a completat oficialul ministerial. În ceea ce priveşte PNRR, ministerul derulează mai multe programe. „Pentru marile companii, am lansat primul apel, dar s-au înscris prea puţine firme. Îl vom relansa la sfârşitul lunii noiembrie. Programul este interesant pentru companiile mari, finanţarea este până la 1,2 milioane euro şi se referă la sisteme de management eficienţă energetică. S-au înscris câteva firme mari. Finanţarea este de minimum 30% şi poate ajunge la 65%”, a subliniat Ilie.

Ce este pompa de căldură

Pompele de căldură au o utilizare similară cu cea a frigiderului, care extrage căldura de la alimentele din interior și o evacuează în exterior. Doar că, în loc de alimente, pompele folosesc mediul ambiant, de unde își extrag căldura și o introduc în casă.

Ce are în mod special o pompă de căldură față de alte tehnologii de încălzire este că energia de acționare este mai mică decât cea extrasă. Din acest motiv, specialiștii numesc pompele de căldură „multiplicatori de energie”. De obicei, energia de acționare este cam o treime sau un sfert din cea scoasă din mediul ambiant.

În funcție de resursa pe care o folosesc, pompele de căldură sunt aerotermale, hidrotermale, care folosesc apa din lacuri, râuri sau chiar și din pânza freatică, și geotermale, care folosesc temperatura din pământ. Fiecare gen de pompe vine cu propriile sale puncte tari și puncte slabe.

Pentru profani, poate cel mai ușor de descifrat sunt pompele de căldură aerotermale (pompe de căldură aer-apă), întrucât sunt asemănătoare cu sistemele de aer condiționat.

Fiindcă nu necesită lucrări prea ample de montaj, pompele de căldură aer-apă au și avantajul că au cheltuieli de investiții mici în raport cu celelalte tipuri de pompe. Asta fiindcă aerul este disponibil peste tot, iar montajul este unul foarte simplu, ca la un aparat de aer condiționat.

„Ele pot fi cuplate cu panouri fotovoltaice. Astfel, energia de acționare, energia electrică, fiind furnizată de aceste panouri, este adusă chiar de consumator. Și atunci ele devin foarte interesante mai ales în mediul urban, unde nu există spațiu ca să dezvolte tot felul de instalații de exploatare a surselor termice din subteran, de genul apă freatică sau căldura conținută în sol. Sunt firme care s-au orientat către acest gen de soluții tehnice, deci pompe de căldură aer-apă, ajutate de panouri solare fotovoltaice”, a mai precizat Robert Gavriliuc.

Cât de eficientă este pompa de căldură

La un reșou electric, un astfel de raport este de 1 la 1. La o pompă de căldură, la un kilowat de energie se obțin cel puțin 4 kw termici. O pompă geotermală sau de apă poate ajunge chiar la un raport 6-7 la 1, a explicat pentru Panorama Claudiu Butacu, unul dintre cofondatorii EFdeN, un ONG format din tineri ingineri care reprezintă țara noastră la competițiile internaționale de sustenabilitate.Dincolo de asta, e greu de spus cu exactitate cât putem tăia cu adevărat din factură, întrucât eficiența unei pompe de căldură depinde de foarte multe variabile, printre care și tipul imobilului sau comportamentul consumatorului:

„În funcție de sursă, trebuie să ții cont de volumul pe care îl încălzești și atunci iei în calcul dacă pui radiator sau încălzire în pardoseală. În casele noastre, avem inclusiv și răcirea prin pereți și tavan. Adică sunt lucruri pe care nu le vezi în orice casă, dar au un return on investment foarte bun, dacă totul este integrat, dacă e gândit și cu celelalte echipamente, și cu o automatizare care le face să consume și mai puțin. Aici avem foarte multe probleme de control și operare. Oamenii nu știu să le controleze, iar fiecare grad Celsius în plus înseamnă cu 7% mai mult la factură”, explică Claudiu Butacu.

Pompa de căldură, comparată cu o dietă

E ca într-o cură de slăbire, încearcă inginderul de la EFdeN să explice problema pe înțelesul tuturor:

Totuși, dincolo de toate variabilele, cifrele sunt destul de încurajatoare pentru cei care vor să renunțe la centralele clasice, arată Butacu. Procentele încep de la o rată de economisire undeva la 20-30%, în cazul unor locuințe tipice. La casele pasive, însă, care au un standard ridicat de eficiență energetică și pierderi foarte mici, factura poate să fie și cu 90% mai mică.„Plaja este destul de mare, dar, din nou, depinde ce folosea proprietarul înainte. Cei care încălzesc pe curent, acolo simți o diferență imediat, pentru că acel coeficient de performanță arată că o pompă e de cel puțin patru ori mai eficientă decât una pe electric. Oricine vinde o pompă de căldură ar trebui să știe să dimensioneze ce fel de pompă de căldură recomandă, să nu fie prea mare, prea mică, ce fel de radiatoare, dacă să fie încălzire în pardoseală, ce ventiloconvectoare să folosească. Toate lucrurile astea au un coeficient. Dacă mergem să luăm un aer condiționat de capul nostru, s-ar putea să luăm unul prea puternic și nu putem să îl ținem deschis”, mai arată Claudiu Butacu, de la EFdeN.