Analiză BITGET: Revoluţia Bitcoin – prețul criptomonedei ar putea urca la 1 milion de dolari

În cazul în care se vor confirma predicțiile, peste 80 de miliarde de dolari ar putea fi injectate în activ, ceea ce ar urca prețul Bitcoin până la 1 milion de dolari, arată Vugar Usi Zade, director operațional Bitget, lider global în schimbul de criptomonede.

ETF-ul Bitcoin al BlackRock a atras 5,5 miliarde de dolari doar în trimestrul al patrulea din 2024

Atingerea acestui prag depinde de o combinație de factori economici, reglementări și schimbări culturale care ar putea accelera adoptarea BTC la nivel corporativ până la finalul deceniului.

Analiză Bitget: Criptomonedele Bitcoin și Ethereum pierd 20-30%, în timp ce tokenurile descentralizate sunt pe val

Primii care au adoptat criptomoneda au creat deja un precedent. Concret, deținerile masive de Bitcoin ale MicroStrategy și expunerea Tesla demonstrează că firmele listate la bursă pot integra cu succes BTC în bilanțurile lor. Între timp, ETF-ul Bitcoin al BlackRock, care a atras 5,5 miliarde de dolari doar în trimestrul al patrulea din 2024, indică o acceptare instituțională în creștere.

În aceste condiții, dacă prețul Bitcoin va urca spre 200.000 de dolari sau mai mult, așa cum sugerează unele estimări, teama de a rata oportunitatea ar putea convinge directorii financiari să aloce o parte din rezerve către BTC, punctează directorul operațional Bitget.

Reglementările vor fi un factor esențial în determinarea nivelului de adoptare a Bitcoin. Deciziile recente ale SEC privind criptomoneda XRP, în combinație cu o tendință generală spre o abordare pro-cripto, ar putea oferi încrederea necesară pentru ca marile companii să intre pe piață. Totuși, incertitudinea legislativă persistă. Congresul a fost, în mod tradițional, lent în adoptarea legislației privind activele digitale, iar un regres major – cum ar fi o acțiune dură a SEC împotriva altcoin-urilor – ar putea descuraja trezoreriile corporative.

Dacă 25% dintre companiile din S&P 500 vor aloca fonduri în Bitcoin până în 2030, acest lucru ar putea injecta peste 80 de miliarde de dolari în activ, ceea ce ar putea duce prețul Bitcoin la valori cuprinse între 500.000 și 1 milion de dolari. Capitalizarea sa de piață ar putea crește astfel de la 1,6 trilioane de dolari la peste 20 de trilioane, majorând cota Bitcoin în totalul activelor globale de la 0,2% la 2,34%, subliniază Vugar Usi Zade.

O astfel de adoptare pe scară largă nu doar că ar legitima și mai mult Bitcoin și i-ar reduce volatilitatea (în prezent 40%, comparativ cu 15% pentru S&P 500), ci ar putea introduce și riscuri sistemice — un eventual colaps al Bitcoin afectând direct bilanțurile corporative.

Bitcoin, văzut ca protecție împotriva inflației

Companii precum MicroStrategy, care deținea 528.000 BTC în valoare de 20,5 miliarde de dolari în decembrie 2024, au beneficiat deja de pe urma acestei strategii. Acțiunile companiei au crescut cu 2.000% din 2020, folosind Bitcoin ca protecție împotriva inflației, pentru a se poziționa ca lider în inovație și pentru a-și crește capitalizarea bursieră la peste 100 de miliarde de dolari.

De menționat este că firmele care investesc în Bitcoin o fac pentru a-și diversifica portofoliile, a valorifica potențialul de creștere al activului și a atrage investitori familiarizați cu ecosistemul cripto. Cu toate acestea, în ciuda acestor factori favorabili, rezistența culturală din sectorul financiar tradițional (TradFi) rămâne un obstacol. Deși Bitcoin a câștigat în legitimitate, volatilitatea ridicată continuă să determine companiile să adopte o abordare precaută, arată reprezentantul Bitget.

În cele din urmă, o rată de adoptare de 25% până în 2030 reprezintă un obiectiv curajos. Tendințele istorice sugerează că adoptarea la scară largă a unor noi active financiare se produce, de regulă, treptat, și nu prin salturi bruște. Totuși, pe fondul unui impuls instituțional tot mai puternic, al unei reglementări mai clare și al susținerii din partea unor corporații majore, Bitcoin ar putea depăși așteptările și s-ar putea impune ca un activ semnificativ în portofoliile companiilor din S&P 500 până la sfârșitul deceniului.

Analiza Frames. Criza tarifelor lui Trump creează oportunități pentru România

Războiul comercial declanșat de Donald Trump, ,,operațiunea specială” prin care administrația de la Washington încearcă să reducă dependența de importuri și să reseteze oportunitățile de investiții în America, poate fi exploatată în sens pozitiv de România, mai ales că expunerea țării noastre este una redusă, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

Faptul că avem relații economice mai mult simbolice cu SUA (2,2 mld euro exporturi/1,3 mld.importuri) poate reprezenta, în mod paradoxal, un avantaj al României, din perspectiva impactului războiului tarifelor.

În esență, efectele vor fi destul de limitate, de ordinul a maxim 2-3 mld.euro anual, având în vedere expunerea redusă atât în industria auto, cea a mobilei, IT, produse chimice etc.

Luați în calcul că România a ajuns să împrumute 1 miliard de euro pe săptămână pentru a-și acoperi găurile din buget.

,,În aceste condiții și cum noi nu putem negocia cu Washington-ul direct, tarifele vamale fiind o atribuție exclusivă a Comisiei Europene, nu ne rămâne decât să ieșim la vânătoare de investitori. Cum sentimentul de incertitudine este preponderent, țările care vor veni cu oferte investiționale concrete vor avea un avantaj semnificativ într-o mare de probleme”, arată analiza Frames.

Economia americană, în picaj. Bursa scade, Bitcoin se prăbuşeşte, iar Musk şi Trump pierd peste 22 miliarde de dolari din averile personale

„Este absolut necesar ca cei de la Ministerul Economiei, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Guvern și celelalte instituții implicate să construiască un pachet de ofertă pentru investitori – facilități fiscale pentru investitorii greenfield, oferte de concesiune cu tarife zero pentru terenuri din proprietatea publică, un one-stop office pentru aprobarea de autorizații și obținerea tuturor actelor pentru care cei care vor să investească în România”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,În loc de taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ar trebui să venim cu facilități pentru cei care reinvestesc capitalul în active fixe, pentru cei care vor să creeze locuri de muncă în România.

Din această perspectivă, sper ca reforma fiscală pregătită de ministrul Finanțelor să anunțe scăderea taxelor, mai ales pe muncă, eliminarea taxelor pe stâlp și cifra de afaceri alături, bineînțeles, de măsuri concrete pentru a reduce evaziunea fiscală”, a mai spus acesta.

Potrivit unui studiu Frames privind oportunitățile investiționale din România, lansat la finalul anului trecut, România are șanse să atragă investiții de peste 50 de miliarde de euro în următorul deceniu, mai ales în contextul procesului de reconstrucție al Ucrainei și de exploatare a resurselor naturale ale României.

„Dezvoltarea unei legislații favorbabile pentru investițiile în parcuri industriale trebuie să se afle în prim-plan, alături de focusul pe zona energetică – energia electrică și gazele având șanse să devină principalele noastre mărfuri de export în orizontul următorilor 10 ani”, arată analiza Frames.

Piața de capital, în prim-plan

Bursa de Valori București a pierdut peste 5,6 miliarde euro (28 de miliarde de lei) în ultima săptămână, potrivit datelor BVB. Este mult, este puțin? Este piața de capital românească capabilă să absoarbă șocurile războiului comercial?

Potrivit analiștilor de la Frames, Bursa de Valori București trebuie să devină principalul instrument financiar al economiei în următorii ani.

,,Listarea companiilor de stat la BVB va atrage investitorii,fondurile de investiții. În plus, poate să aducă și mai mulți investitori autohtoni pe bursă. Doar dacă vom avea o paletă de oferte extinsă, îi vom convinge pe oameni să caute și alte investiții decât cele în imobiliare și titluri de stat”, arată analiza.

,,Pe fondul războiului comercial, vedem deja că mulți investitorii români au intrat în panică și și-au lichidat o parte dintre pozițiile aflate pe pierdere.

E un fenomen care poate fi contracarat pe de o parte de mesajele publice ale autorităților – cu planuri concrete de susținere a economiei, și pe de altă parte prin stimularea acestui sector vital pentru economie prin anunțarea unui calendar clar de listări la bursă”, spune experții de la Frames.

,,Este absolut necesar ca Guvernul să vină rapid cu o strategie concretă de susținere a sectoarelor afectate de criza tarifelor. Cu date concrete, cu linii de finanțare, cu un time-line concret. Altfel, vom rămâne cu declarațiile politice și vom vedea cum economia suferă.

Să nu uităm că celebrul plan de reindustrializare a României care urma să prevadă investiții de 1 mld. euro (destul de mici raportat la dorințe), a rămas doar pe hârtie, bugetul pe 2025 nealocând niciun ban pentru acest proiect”‘, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, statul trebuie să modifice legislația în domeniul bursier, în sensul reducerii taxelor pentru cei care susțin dezvoltarea unei alternative la finanțarea bancară, foarte scumpă pe termen mediu și lung.

,,Prin susținerea fondurilor de investiții care își fac curajul de a investi în firmele românești, prin facilități pentru cei care cumpără acțiuni, care susțin firmele românești, putem dezvolta o ofertă alternativă, mai ieftină de cât cea bancară, pentru companiile din țara noastră.

În aceste momente e nevoie de acțiune, nu de incertitudine, și putem construi rapid o
ofertă investițională care să atragă fluxurile de capital afectate de această lipsă de predictibilitate economică”, arată analiza Frames.

Bursa de Valori București a scăzut cu 3,9% în ultima săptămână. Capitalizarea bursieră a companiilor listate pe segmentul principal a coborât de la 75,05 miliarde euro (373,5 miliarde lei) la 69,42 miliarde euro (345,5 miliarde lei).

Cele mai mari valori de tranzacţionare au fost înregistrate pe Banca Transilvania (preţul acţiunilor a scăzut cu 4,88%), Romgaz (- 2,98%), Petrom (minus 3,03%), BRD (- 3,02%), Hidroelectrica (- 2,83%) și Digi (- 3,57%). Printre cele mai mari scăderi le-au înregistrat Electrica – minus 12,36%, Impact – minus 11,99%, Transgaz – minus 7,8%.

,,Petrom și Alro vor fi, cu siguranță, afectate de efectele războiului tarifelor – Alro pe zona de aluminiu, Petrom din cauza scăderii prețului petrolului.

Însă să nu uităm că dezvoltarea proiectului gazelor din Marea Neagră va genera un business semnificativ, iar pentru Alro și ceilalți jucători din industria materialelor, reconstrucția Ucrainei și planul de reînarmare al Europei vor aduce un plus de comenzi.

Trebuie să privim în perspectivă la toate titlurile importante de pe piață, inclusiv la potențialul Fondului Proprietatea, un alt vector de creștere pentru atractivitate investițională a României în orizontul următorilor ani”, a declarat Adrian Negrescu.