„Drăgan fecit”, adevăr și legendă! Povestea primului om de afaceri român care a construit un imperiu financiar de 1 miliard de euro

Iosif Drăgan, o viață de poveste. În Mehedinți, la Cazanele Dunării, chipul lui Decebal, cu siguranță cea mai mare sculptură realizată vreodată în România, este cea mai instagramabilă imagine de pe Dunăre. Chipul este sculptat pe malul stâng al fluviului, în apropiere de Orșova și de mânăstirea Mraconia.

Iosif Drăgan

Grandoarea monumentului impresionează teribil, deși puțini oameni știu că basorelieful nu este și probabil nu va mai fi finalizat niciodată. În anul 2004, când lucrările au fost sistate, opera de artă fusese lucrată în proporție de 60 %.

Chipul regelui dac, un chip de piatră, are  mai mult de patruzeci de metri înălțime, douăzeci și cinci de metri lățime, ochii de patru metri, nasul de șapte metri lungime și lat de patru metri, nas ce a fost modelat cu armătură de fier și ciment. Deasupra capului regelui dac, în munte, a fost înfiptă o cruce de fier.

Nu departe, pe malul sârbesc al fluviului, poate fi admirată Tabula Traiana, un monument antic autentic.

Tabula a fost ridicată în cinstea împăratului Traian, are dimensiuni de zece ori mai mici decât Chipul lui Decebal și străjuiește și astăzi ceea ce cu două milenii în urmă era un drum clădit de romani, un drum care era suspendat pe porțiunea care traversa Cazanele Dunării. În anii ’60, odată cu apariția Porților de Fier de pe Dunăre, monumentul antic a fost mutat cu treizeci de metri mai sus.

Citește și: Adevărata avere a regilor Casei Regale. Vagoane cu aur, palate, păduri și terenuri, în umbra propagandei comuniste timp de 5 decenii

Sculptura grandioasă a lui Decebal poartă și o „etichetă”, de dimesiuni de asemenea mari: „Decebal Rex – Dragan Fecit” („Regele Decebal, făcut de Drăgan”).

Iosif Constantin Drăgan a fost un miliardar român a cărui viață ascunde și umbre și lumini. Numele său, legat pentru eternitate de sculptura uriașă de la Cazanale Dunării, a fost cunoscut mai puțin în România și acesta a fost, alături de cultul său pentru traci, motivul pentru care a investit peste un milion de dolari pentru realizarea lucrării.

Eforturile financiare i-au fost răsplătite prin acea inscripție, dar și prin atribuirea numelui său unei piețe și unei universități în orașul său natal, Lugoj. De asemenea, într-o biserică ortodoxă a fost înfățișat într-un mozaic, în chip de ctitor.

Pasionat de istorie, fost autor al mai multor volume despre istoria antică a României (probabil cel mai faimos dintre ele a fost cel lansat în anii ’70, „Noi, tracii.

Istoria multimilenară a neamului românesc”), Iosif Constantin Drăgan dă și numele unei străduțe din orașul italian Veneția.

Din punct de vedere istoric, cartea lui a fost extraordinar de bine primită de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, însă după evenimentele din decembrie 1989 istoricii au contestat-o, plasându-l pe Drăgan în categoria protocroniștilor fascinați de teza originii trace a românilor.

Vezi și: Învierea. Povestea sărbătorii pascale de la paharul închinat în cinstea sultanului la consumerismul din secolul 21

Deși a trăit și a dezvoltat o afacere formidabilă în Occident, a fost apropiat de Nicolae Ceușescu. În declarațiile sale regăsim și amintirea zilelor în care, la Lugoj, fiul de tăbăcar era de-a dreptul sărac:

„Îi promisesem tatălui meu că după terminarea serviciului militar intenționam să mă întrețin singur, până la încheierea studiilor. Am preferat să fac mari sacrificii, renunțând uneori chiar și la mâncare, decât să depind de părinții mei. Împlinisem douăzeci și doi de ani, eram major și mi s-ar fi părut umilitor să nu reușesc să mă întrețin singur”.

În anii 2000 numele lui Iosif Constantin Drăgan apare în topul celor mai bogați români. Averea sa era estimată la vremea respective la peste 1,5 miliarde de dolari, imperiul lui avându-și originile în exportul de petrol și gaze din România în Italia, țara sa adoptive încă din 1940.

Într-un volum autobiografic, Iosif Constantin Drăgan povestește împrejurările în care a ajuns în Italia și vorbește despre debutul său în lumea afacerilor.

„Când trenul s-a pus în mișcare, distanța făcea ca silueta părinților mei să devină din ce în ce mai mică, până când au ajuns ca două puncte la orizont, două lacrimi. Părăseam astfel pământul meu natal, îndreptându-mă cu inima grea spre cea de-a doua patrie a mea: Roma.”

Iosif Constantin Drăgan rememorează motivul plecării în Italia, dorința de a studia și decizia de a rămâne în acea țară pentru a înființa o societate specializată în distribuirea şi îmbutelierea gazului petrolier lichefiat.

Regăsim în paginile vechi din 1973 ale revistei „Transilvania” un pasaj edificator:

„În 1940, un tânăr jurist din Lugoj, Iosif Constantin Drăgan, licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti, pleca în Italia pentru specializare. Urma să se întoarcă doctor în ştiinţe juridice şi economice al Universităţii din Roma.

Apoi… „roata norocului“ s-a învârtit altfel: şi-a dat doctoratul, dar a rămas acolo. Astăzi este unul dintre cei mai remarcabili manageri din Europa, unul dintre marii specialişti în marketing din lume, întemeietorul şi susţinătorul unei fundaţii culturale generoase care îi poartă numele.”

Interesant este că în anul 1973, anul apariției acestui articol, Drăgan a avut repetate întâlniri cu Nicolae Ceaușescu. Sunt însă și alte explicații ale modului în care afaceristul și-a construit imperiul financiar. Arnold Helman susținea că Drăgan, finanțator după revoluție al mai multor reviste naționaliste precum „România Mare” sau „Tricolorul”, încerca să reabiliteze doctrina legionară.

Arnold Helman nu credea deloc în povestea care susținea că după război a ajuns să-i înveţe pe italieni marketing și susținea că de fapt, a fost trezorierul Mişcării Legionare și că, în 1941, după rebeliune, fusese trimis în Elveția cu saci de bijuterii, valută şi alte lucruri preţioase. Aceasta ar fi fi fost baza averii fabuloase de mai târziu.

La sfarsitul liceului, Iosif Constantin Dragan a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității Bucuresti., a fost licențiat apoi s-a înrolat pentru doi ani. După serviciul militar a beneficiat de o bursă în Italia, unde a absolvit Facultatea de Științe Politice și Economice din cadrul Universității „La Sapienza” din Roma.

În studenție a comunicat personal cu celebrul Giorgi Del Vecchio, al cărui elev a fost. Iosif Constantin Dragan a studiat intens și a tradus în română întreaga opera a filosofului italian, opera denumită „Lecții de filozofie a dreptului”.

Citește și: „Afacerea Ioanid” din 1959. Adevăr și legendă în povestea celui mai mare jaf armat din istoria Băncii Naționale a României

După finalizarea celei de a doua facultăți a obținut un titlu de doctor în jurisprudență în cadrul aceleiași universități romane. Economia Italiei a fost serios afectată după cel de-al doilea război mondial, italienii trăind în condiții caracterizate de lipsuri mari.

În aceste condiții, Iosif Constantin Drăgan investește în activitatea comercială din domeniul produselor petroliere, importând din țara sa natală. Este momentul în care fondează societatea „Butan Gas”, societate ce se va ocupa mai ales cu îmbutelierea și distribuția gazului petrolier lichefiat. Această afacere îi aduce foarte multe satisfacții, personale și financiare. Viața personală îl determină să mute afacerile de la Roma la Milano.

În România deja fuseseră generate o mulțime de controverse, motiv pentru care îi este interzis să calce, timp de trei decenii, pământul țării sale natale.

Revine la pasiunea sa pentru cultură și inițiază în Italia o serie de activități cu caracter cultural, valorizând propriile sale cunoștințe complexe. Organizează și conduce diverse seminarii și congrese pe teme politice și economice.

Revine în România la începutul anilor ’70, vizitează Banatul natal, își lansează cărțile și se întâlnește cu Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de președinte al Federației Internaționale de Marketing.

Iosif Constantin Drăgan a murit în 2008, la 21 august 2008. Avea vârsta de 91 de ani când s-a stins în reședința sa din Palma de Mallorca (Spania). Fusese căsătorit de două ori, ultima dată cu fiica celebrului general Ștefan Gușă, Daniela Veronica.

A moștenit toate afacerile care au fost derulate prin firma Grupului Drăgan (înființat în 1948, dezvoltator de afaceri în Grecia, România, Polonia, Austria, Serbia, Spania și Franța) ultima sa soție. Iosif Constantin Drăgan avea o avere de peste un miliard de euro, fiind primul om de afaceri român care a atins această cifră impresionantă.

După moartea sa, Veronica Gușă Drăgan a decis să redenumească grupul în „Veroniki Holding”. În 2010, averea estimată a văduvei era de 900 milioane de euro, până în 2020 această sumă scăzând la aproximativ 250 milioane de euro.

Una dintre companiile din portofoliul ei purta numele de „Veroniki Wind SRL”, companie care a intentat, la un moment dat, acțiuni în justiție împotriva instituțiilor statului român.

La 27 iunie 2023, Curtea de Apel Constanța înregistra două dosare prin care compania apărea ca reclamantă. În primul caz, care viza „anularea actului administrativ Despăgubire – Ordinul nr. 856/2022”, părțile pârâte erau ANAF, președintele ANAF, Ministerul Finanțelor și Administrația pentru Contribuabili Mijlocii Constanța.

„Veroniki Wind SRL” înregistrase în anul 2022 o cifră de afaceri de 65.198.943 lei, reprezentând cea mai mare valoare de la înființarea companiei. Mai mult decât atât, profitul net înregistrat a fost de 20.983.850 lei, iar datoriile s-au situat la suma de 4.725.196 lei.

În ciuda trecutului său cu succese pe plan financiar și cultural și a continuității în afaceri asigurată de văduva sa, numele lui Iosif Constantin Drăgan este asociat în mentalul colectiv al românilor cu maiestuoasa sculptură în stâncă a chipului lui Decebal de la Cazanele Dunării.

Vezi și: Bookzone – afacerea care a atins cifra de afaceri de 10 milioane de euro. Cum a reușit un absolvent de Politehnică să dea marea lovitură în afacerile online