Mulți oameni își petrec viața convinși că e sănătos să ai 7-8 ore de somn, în fiecare noapte şi mai multe în weekend. Este cantitatea optimă pentru majoritatea oamenilor. Dar vor exista întotdeauna excepții, iar nevoia de odihnă a unui adult poate varia de la 4 la 12 ore pe noapte.
Medicii au descoperit secretul orelor de repaos în funcție de vârstă. Timpul pe care un om îl petrece în pat în fiecare noapte se schimbă de-a lungul vieții. Dacă la 16 ani, un tânăr stă treaz până la miezul nopții, fără nicio problemă, după 35 de ani începe să resimtă oboseala și să adoarmă la 10 seara. Ca să te simți odihnit dimineața, medicii americani de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au pus alarma pentru fiecare generație.
În primii ani din viață, un copil are nevoie de mai bine de jumătate de zi în care să doarmă. Când ajunge la școală, se schimbă și programul de acasă – între 9 și 12 ore îi sunt de ajuns. Adolescenții, plini de energie, n-au nevoie de mai mult de 10 ore de somn. După 20 de ani, fără un program fix. Medicii spun ca între 20 și 34 de ani să nu-ți pui alarma să sune, și să dormi cât vrea corpul tău. 7 ore sunt suficiente între 35 și 50 de ani.
Problemele vin după 51 de ani, când apare insomnia. Cine apucă mai mult de 76 de ani, doarme câteva ore și abia așteaptă să se trezească dimineața.
30% dintre cuplurile din România dorm separat, spune psihologul Radu Leca. În acest fel cei doi se îndepărtează, iar relația se răcește. Însă, uneori, mai multe paturi în casă, înseamnă o căsnicie mai fericită.
Un studiu făcut de Sleep Foundation arată că peste jumătate dintre adulții din Statele Unite, care dorm separat spun că s-au odihnit mai bine – și au dormit cu aproape 40 de minute mai mult în fiecare noapte.
În multe cazuri obiceiul e obligatoriu pentru fericirea în cuplu. Cuplurile dorm separat încă din 1850. Doar că motivele erau diferite și avea legătură cu sănătatea. La aceea vreme medicii spuneau că fiecare persoană trebuie să aibă un singur pat într-o cameră mare, unde să poată dormi într-un aer curat și proaspăt.
Pentru unii, somnul de după-amiază este aproape un ritual care se repetă după prânz în fiecare zi, atunci când angajamentele, de serviciu sau de altă natură, îl permit. În schimb, altcineva îl consideră o pierdere de timp. Dar, care este efectul somnului?
Unul dintre motivele fundamentale pentru care dormim este că în timpul odihnei recuperăm energiile cheltuite în timpul zilei, astfel încât să avem suficient pentru a face faţă angajamentelor din partea a doua a zilei.
„Este un proces similar cu alimentele. Mai simplu spus, motivul pentru care mâncăm este că alimentele ne refac nutrienţii arşi. La fel ca alimentaţia, şi somnul urmează o logică de recuperare”, observă profesorul Luigi De Gennaro, profesor titular de Psihobiologie şi Psihologie Fiziologică al Departamentului de Psihologie de la Universitatea La Sapienza din Roma şi secretar al Aims (Asociaţia Italiană a Somnului).
Dacă plănuieşti o cină bună, nu trebuie să te răsfeţi cu un aperitiv bogat, altfel rişti să te aşezi la masă fără poftă de mâncare. Urmând acelaşi principiu, se poate înţelege că somnul de după-amiază poate avea sau nu efecte pozitive.
Aplicând acest principiu, cei care nu se odihnesc bine în timpul nopţii (şi mai ales cei care suferă de insomnie) nu ar trebui să facă o pază după amiaza.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru persoanele care dorm bine noaptea şi se trezesc odihniţi. De fapt, în ambele cazuri, cu un pui de somn de după-amiază, există riscul de a ajunge la culcare fără o presiune adecvată faţă de repaos, întâmpinând multe dificultăţi în a adormi.
Mai ales dacă suferi de insomnie, s-ar putea să simţi nevoia să tragi un pui de somn după prânz, dar acest lucru va înrăutăţi situaţia, pentru că va fi şi mai greu să adormi noaptea.
Mai ales vara, se poate întâmpla să te culci mai târziu decât de obicei şi să te trezeşti devreme a doua zi. În aceste cazuri, dacă nu ai probleme de insomnie, acest mic refugiu te ajută să-ţi recuperezi energia.
„Aşa cum demonstrează numeroase cercetări ştiinţifice, în astfel de circumstanţe un pui de somn scurt după prânz are efecte pozitive asupra eficienţei fizice şi psihice”, subliniază profesorul De Gennaro.
Chiar şi în circumstanţele în care este indicat, somnul de după-amiază nu trebuie să fie prea lung. De altfel, dacă este mai mare de 20 de minute, efectele negative le depăşesc pe cele pozitive şi sunt afectate aspectele motorii, cognitive şi comportamentale. Acest lucru se datorează unui mecanism specific numit inerţia somnului.
Somnul din primele 90 de minute este împărţit în faze de somn profund şi faze de somn superficial. „Primele 20 de minute de odihnă de după adormire sunt urmate de somn profund.
Chiar şi dimineaţa şi după ce te-ai odihnit bine se poate întâmpla să te trezeşti puţin ameţit din cauza inerţiei, care este cu atât mai lungă cu cât somnul profund a fost mai lung. Prin urmare, dacă dormi mai mult de 20 de minute după-amiaza, când te trezeşti eşti mai puţin eficient decât înainte”, conchide profesorul De Gennaro.