Canalul de youtube „Drone and Nature” a surprins imagini uluitoare din această regiune.
O parte din superba zonă montană, scăldată în uimitoarele culori ale toamnei, a fost filmată chiar sâmbătă, 29 octombrie. În imagini se observă Defileul / Valea Oltului, culmile Făgărașului – ținutul fiind chiar în extremitatea vestică a acestor înălțimi, dar și Parcul Național Cozia.
Pe timpuri, aici nu se putea ajunge decât prin trecătoarea Turnu Roșu (Sibiu) și Câineni (Vâlcea) sau prin Sălătruc (Argeș) și Perișani (Vâlcea), multă vreme Loviștea fiind văzută ca o cetate de necucerit, informează Adevărul.
Țara Loviștei reprezintă zona nordică montană a județului Vâlcea. Loviștea Originală sau Loviștea Populară – ținutul aflat la est de Defileul Oltului (cealaltă parte se întinde pe malul vestic) – este formată din cinci comune: Câineni, Titești, Boișoara, Racovița și Perișani.
Drona surprinde una dintre aceste localități: Boișoara. Este o zonă în care fiecare dintre cele trei sate componente se află pe câte un munte.
Potrivit legendelor, în Țara Loviștei s-au înfruntat românii cu tătarii. Întâmplător sau nu, una dintre culmile emblematice ale zonei poartă numele „Tătarul”. Pe un munte dăruit de voievodul Țării Românești Vladislav, pe timpuri, timp de o lună, se ținea un târg unde își dădeau întâlnire românii aflați de o parte și de alta a Carpaților. Iar în Cimitirul Eroilor, amplasat la granița cu Titești, își dorm somnul de veci ostași români și străini care au căzut în această zonă în timpul luptelor din Primul Război Mondial.
Pe lângă frumusețea incredibilă a zonei, întreaga Loviște ascunde un tezaur folcloric extraordinar cu datini și obiceiuri din străbuni păstrate nealterate.
Țara Loviștei are rădăcini adânci în istorie. Regiunea este locuită din vechime, dovadă castrele romane din zonă, dar și menționarea sa în „diploma andreeană” a viceregelui Bela al Ungariei, de la 1233: „terram ….. Loystha vocatam ab aqua Lothur vocata, que fluit ad aquam Olth”.
Pe cetățile dacice se spune că s-au construit cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab I Descălecătorul, informează sursa citată.
Iar potrivit unor speculații, în apropiere ar fi fost Posada, locul unde Carol Robert d’Anjou a fost învins în 1330 de Basarab I.
Într-o peșteră din această zonă s-au descoperit la începutul secolului trecut rămășite din ceramică vechi de cinci – șase mii de ani.
Se presupune că tot pe aici ar fi trecut romanii lui Traian, în drumul lor spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman.