S-a demonstat că temperaturile non-optime, care nu sunt luate în seamă de cele mai multe ori, pot fi factorul care contribuie la dezvoltarea unor boli cardiovasculare din întreaga lume, arată un studiu condus de oamenii de știință de la Institutul Inimii Harrington din Cleveland, Statele Unite, care a fost publicat în revista European Journal of Preventive Cardiology pe 28 aprilie 2023.
Citește și: Cât de sănătoasă e carnea pe grătar. Iată cum să gătești corect pentru a evita cancerul
Așadar, decesele cauzate de bolile cardiovasculare au crescut cu 600%. Numai în anul 2019, experții au găsit că temperatura non-optimă a contribuit la moartea a 1,2 milioane de oameni pe tot globul, prin bolile cardiovasculare, potrivit News Medical.
Un nou studiu realizat de medici și oameni de știință de la Spitalele Universitare (UH) Harrington Heart & Vascular Institute din Cleveland a arătat că temperaturile neoptime au un impact semnificativ asupra poverii bolilor cardiovasculare (CVD) pe tot globul.
Sunt necesare acțiuni urgente pentru a aborda această problemă, iar acest studiu este primul care oferă o rezolvare a acestei poveri BCV legate de temperatura globală.
Studiul a folosit metodologia globală a sarcinii bolii pentru a investiga decesele cauzate de BCV legate de temperatură neoptimă, temperatură scăzută și temperatură ridicată, precum și anii de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY) la nivel global.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, DALY sunt anii trăiți cu o dizabilitate din cauza cazurilor predominante de boală sau stare de sănătate într-o populație. Cercetătorii au descoperit că, în 2019, temperatura neoptimă a contribuit la nivel global la aproape 1,2 milioane de decese prin BCV și la aproape 22 de milioane de DALY.
Deci, temperatura scăzută a contribuit la peste 1,1 milioane de decese cauzate de BCV și la aproape 20 de milioane de DALY. Iar temperatura crescută a dus șa 93.000 de decese prin BCV și la 2,09 milioane DALY. Această temperatură neoptimală este un factor mult mai periculos în privința deceselor, decât cel al alcoolului sau activitatea fizică scăzută sau al
ți factori de mediu.
„Studiul nostru oferă prima evaluare cuprinzătoare a poverii CVD legate de temperatură globală. Descoperirile sunt alarmante și subliniază impactul semnificativ al temperaturii aerului asupra sănătății publice globale.Este esențial ca factorii de decizie și oficialii din domeniul sănătății publice să ia în considerare aceste constatări atunci când elaborează strategii de atenuare a impactului schimbărilor climatice asupra sănătății publice”, a spus dr. Sadeer Al-Kindi, autorul principal al studiului de la Institutul Inimii Harrington din Cleveland, Statele Unite.
„Aceste constatări ale studiului sunt deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele care trăiesc în regiunile socio-economice scăzute, care sunt mai vulnerabile la efectele temperaturii neoptime asupra BCV.Este imperativ să adoptăm o abordare cu mai multe fațete pentru a aborda efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, inclusiv Îmbunătățirea accesului la asistență medicală, creșterea gradului de conștientizare a publicului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus dr. Sanjay Rajagopalan.
Alte articole: Teoria conspirației: câți dintre români cred că există extratereștri