Burger cu carne artificială. Aceasta are în componență proteine, iar versiunile mai noi conțin și grăsimi. Conținutul nutrițional poate fi controlat într-o anumită măsură, prin ajustarea nivelurilor de grăsime și ajustarea nivelurile de acizi grași saturați și acizi grași poli-nesaturați mai sănătoși, susțin experții în domeniu.
Grăsimile saturate pot fi înlocuite cu alte tipuri de grăsimi, cum ar fi omega-3, care se găsesc în mod natural în pește sau în uleiul de semințe de in. De asemenea, este posibilă adăugarea de micronutrienți suplimentari, cum ar fi vitamina B12, la carnea artificială, așa cum se face în mod obișnuit pâinii și cerealelor pentru micul dejun.
Uma Valeti, fondator şi CEO Upside Foods, a declarat că acest tip de carne nu este vegan sau vegetarian. Procesul de fabricare este similar cu cel al berii . „Carnea artificială cultivată în laborator este carne adevărată. Este crescută direct din celule animale. Aceste produse nu sunt vegane, vegetariene sau pe bază de plante – sunt carne adevărată, dar nu din carne de animal ucis.
Procesul de fabricare a cărnii artificiale este similar cu fabricarea berii, dar în loc să cultivăm drojdie sau microbi, creştem celule animale. De acolo, punem aceste celule într-un mediu curat şi controlat şi le hrănim cu nutrienţi esenţiali de care au nevoie pentru a se reproduce în mod natural.
În esenţă, putem recrea şi multiplica celule care există în mod natural în corpul unui animal”, a declarat Uma Valeti, printr-un e-mail adresat către CNN .
Consumul mai scăzut de carne animală, precum cea de vită, poate ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Este carne fără animale sacrificate”, a declarat Christiana Musk, fondatoarea Flourish*ink, în iunie 2022, la conferinţa Life Itself , un eveniment de sănătate şi bunăstare, prezentat în parteneriat cu CNN. Flourish*ink este o platformă pentru organizarea conversaţiilor despre viitorul alimentaţiei.
Sistemul alimentar global se află sub o presiune uriașă din cauza schimbărilor climatice, a populației în creștere și a cererii în creștere pentru produse de origine animală. Ca atare, în ultimi ani, investitorii au alocat sume imense pentru întreprinderile care au ca scop producerea de carne artificială. O estimare a firmei de consultanță Kearney din SUA sugerează că, până în anul 2040, 35% din toată carnea consumată la nivel global va fi bazată pe celule.
Carnea artificială poate fi produsă mai rapid și mai eficient decât carnea tradițională, necesitând o mică parte de teren. Dar se confruntă cu concurența produselor derivate din insecte și a imitației de carne pe bază de plante, pe care consumatorii le cumpără deja din ce în ce mai mult.
Animalele produc o mare parte din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Un număr mare de oameni care adoptă consumul de carne artificială ar putea conduce la reduceri mari ale acestor gaze, în special metanul. Totuși, un studiu efectuat la Universitatea Oxford a sugerat că emisiile de CO2, generate de alimentarea instalațiilor de producere a cărnii artificiale, ar putea fi mai dăunătoare în următorii 1.000 de ani.