În religia creștin-ortotoxă, sărbătoarea de Mucenici are o simbolistică aparte și se sărbătorește pe data de 9 martie, imediat cum se încheie Babele de Martie. Astfel, pentru ziua de 9 martie, gospodinele pregătesc doverse rețete de muncenici, iar pe lângă asta, cea mai cunoscută tradișie a zilei este aceea de a consuma 40 de pahare cu vin.
Cei 40 de Mucenici erau soldați creștini care făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Potrivit tradiției geto-dace, se credea că au fost 44 dar Biserica Ortodoxă a numit și a adoptat varianta celor 40 de Mucenici.
Pentru credința lor, cei 40 de Mucenici au fost aspru pedepsiți de către Agricola, guvernatorul Armeniei. Aceștia au fost obligați să se închine idolilor și, pentru că au refuzat, au fost închiși și bătuți cu pietre timp de 8 zile, după care au fost aruncați într-un lac înghețat.
Unul dintre aceștia a ieșit din apă, dar să ajungă la baia caldă care i-a fost oferită de cei care îi slujeau pe idoli, acesta a murit. În acest timp, ceilalți s-au rugat la Dumnezeu să le alunge suferința, iar apa din lac s-a încălzit.
Văzând minunea, guvernatorul a decis să le fie zdrobite picioarele cu ciocanele și astfel toți cei 40 de Mucenici și-au găsit sfârșitul.
Cei patruzeci de Sfinți Mucenici, numiți de Biserica Ortodoxă, sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
Pe data de 9 martie, în funcție de fiecare zonă a țării, gospodinele pregătesc cei mai delicioși mucenici.
În Moldova, aceștia mai sunt numiți și sfințișori și au forma cifrei 8. Aceștia sunt copți în aluat de cozonac, după care sunt unși cu miere și nucă.
În Dobrogea, mucenicii își păstrează aceeași formă, doar că sunt mai mici și se pregătesc fierți în apă cu zahăr, scorțișoarăși nucă.
În Muntenia, pe lângă rețeta obișnuită, se face și o „Uitată pentru morți”, respectiv un mucenic mai mare, dar orb, pe care copiii îl joacă în jurul focului și este special făcut pentru cei trecuți în neființă.
În credința populară, se spune că în această zi se deschid mormintele și porțile Raiului. Mucenicii se pregătesc în forma cifrei 8, ca un simbol al infinitului sau al vieții de după moarte.
Se spune că în această zi sfântă de 9 martie, dacă nu poți bea 44 de pahare de vin, este important ca măcar să guști puțin vin roșu sau să te stropești cu el, deoarece această tradiție simbolizează putere de muncă peste an.
În ziua de Mucenici se fac praznice și se împart alimente, în memoria persoanelor decedate, iar pe lângă clasicii Mucenici, se obișnuiește să se împartă și fasole, nuci, poame și alune.
Citește și: Prăjitura însiropată care a cucerit TikTok-ul! Rețeta secretă care a împărțit oamenii în două tabere
În această zi sunt aprinse focuri în curți, grădini, în fața caselor sau pe câmp. Copiii obișnuiesc să sară peste acele focuri pentru a fi feriți de boli. Femeile iau din cenușa focurilor și o presară de jur împrejurul gospodăriei, pentru a o proteja de șerpi.
Tot de 9 martie, se retează stupii. Mai exact, se scot stupii afară, se curăță fagurile și se recoltează mierea. Aceasta se folosește la mucenici, dar și la diferite leacuri băbești. În anumite zone ale țării, după ce au fost curățați, stupii se ung cu țuică, pentru ca roiul de albine să se înmulțească.
De Mucenici este bine să se împartă și 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriți, pentru ca aceștia să aibă parte de o căsnicie frumoasă și trainică.
Tot o tradiție populară spune că, pentru a avea spor la bani, bărbații mănâncă semințe, pe care le măsoară cu o lingură. La un pahar de vin se consumă și o lingură de semințe. Se pot consuma semințe de floarea-soarelui sau de dovleac.