Doar câteva zile ne despart de Sfintele Paști. Fiecare zi este o Zi Mare și trebuie respectată cu tot cu tradiții, însă cea mai importantă zi este Sâmbăta Mare. Ultima zi din Săptămâna Patimilor, ziua înainte de Învierea Domnului și Paște, potrivit ziarulunirea.ro.
Vezi și: Deniile din Săptămâna Mare. Ce reprezintă pentru credincioși și care este programul slujbelor
În Sâmbăta Mare, toți creștinii se roagă și prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului și își aduc aminte patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii, apoi când vine seara, aceștia se pregătesc să meargă la biserică pentru a lua parte la slujba de Înviere.
Așa cum spune și tradiția, Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai poate face din pregătirile care au mai rămas pentru Paște. Se sacrifică mielul, gospodinele termină micile detalii la curățenia din casă și din curte.
O superstiție des auzită ar fi că nu este bine să dormi în Sâmbăta Mare. Aici sunt două variante, o dată că deveni leneș întregul an, sau că se deschis cerurile, iar Domnul poate vedea înlăuntrul ființelor, iar dorințele pe care ți le pui se vor împlini.
Seara, lumea merge la biserică și ascultă slujba de Înviere. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină „Veniți sa luați Lumină!” Se aprinde lumânarea și aceștia transmit mai departe către lume, până când toți au lumânările aprinse. Apoi, lumea o ia spre cimitir la căpătâiul morților familiei și aprind și acolo lumânări, pentru a avea și morții lumină.
Fiecare merge spre casă cu lumânarea aprinsă și este bine ca lumânarea să rămână aprinsă până în ziua de paște. Lumina însemnând Lumina Învierii Domnului Hristos.
Sâmbăta Mare sau Sâmbăta Paştelui este marcată de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui, marcând încheierea unui ciclu al morţii şi sacrificiului, şi inaugurând o vreme a renaşterii, învierii şi a reînvigorării speranţei şi împlinirii întru Dumnezeu.
– În Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.
– Pentru ca toţi membrii familiei să fie sănătoşi în decursul întregului an, oasele şi resturile adunate după ce se taie mielul se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr sănătos.
– De Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.
– Începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.
– Se spune că “dacă vrei să ţi se împlinească cele mai arzătoare dorinţe, nu trebuie să dormi cu niciun chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi doreşti.
– Dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări.
– Atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ţii un fier între dinţi, astfel încât să fii ferit de dureri de măsele întreg anul.
– Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.
– Sâmbătă seara, înainte de slujba de înviere, în special la ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. În coş, fiecare gospodină pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un miel figurină din aluat copt şi vin.
Alte articole: Reguli nescrise în Săptămâna Mare! Ce nu ar trebui să facă creștinii ortodocși. Obiceiuri și superstiții