Potrivit unui articol realizat de Ziarul Financiar
, toate companiile pun pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lipsa oamenilor. Se pare că patronii nu au cu cine să lucreze sau nu-i găsesc, iar dacă-i găsesc aceştia nu doresc să muncească, se supără din orice şi abandonează imediat locul de muncă.
Nu salariile ar fi problema, spun directorii de firme, căci acestea au crescut mult în România în ultimii ani şi cresc în continuare.
Sandu Ion, proprietarul P.A.B., o firmă de construcţii din Arad, spune că „la mine, un inginer constructor câştigă peste 5.000 de euro pe lună”. Românii în continuare cred că în afară se câştigă mai bine, dar dacă iei în considerare cu cât rămâi în mână în străinătate după ce plăteşti chiria, maşinile, după ce mănânci, este mai puţin faţă de cât poţi să câştigi în România.
În domeniul serviciilor, cel mai expus domeniu fiind reprezentat de HoReCa, situaţia este îngrijorătoare. Toţi proprietarii de cafenele şi restaurante se plâng de angajaţi, de modul cum aceştia lucrează, de faptul că aceşti angajaţi, începând de la la barman, ospătar/chelner, până la femeia de serviciu, ajung să câştige foarte mulţi bani, fără a da prea mult înapoi.
Mihaela Popescu, patroana unui restaurant din Piaţa Amzei din Bucureşti, Viena Brasserie, a declarat pentru ZF Live că „un barman a ajuns să câştige şi peste 10.000 de lei pe lună (salariu, bacşiş, comenzi speciale), dar dacă îl superi cu ceva, a doua zi nu mai vine”.
„Îmi vine să mă fac eu barman şi să îl las pe el în locul meu să fie patron, să vadă cu ce probleme mă confrunt. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ospătari/chelneri, iar o femeie de serviciu a ajuns să ceară 4.000-5.000 de lei pe lună, şi tot consideră că este puţin”, a adăugat ea.
Te-ar putea interesa și: Cât mai câștigă un editor în 2023. Veniturile sale depind de câțiva factori importanți
Aceeaşi situaţie se petrece în toate restaurantele şi cafenelele. Patronii spun că au ajuns să plătească ca în Vest, dar fără să primească la schimb munca pe care o depune un angajat acolo.
Una dintre probleme ar fi că la şcoală nu se face educaţie antreprenorială, nu se face educaţie de business, iar ei nu înţeleg cum se câştigă banii, din ce vin banii pe care îi primesc ca salariu. Nimeni nu ştie cu ce se confruntă un patron, care sunt problemele lui, începând de la a vinde un produs sau un serviciu, a încasa banii şi a reuşi să plătească salariile, spun cei din domeniu.
Din ce în ce mai mulţi patroni se străduiesc din răsputeri să rezolve problema oamenilor, problema personalului, cea cu muncitorii asiatici, dar nu toate poziţiile din organigramă se pretează pentru acest lucru.
Într-adevăr, muncitorii asiatici vin în România să lucreze pe salarii mai mici, au un anumit respect la început pentru cel care i-a adus şi îi plăteşte, dar şi aceştia încep să preia atitudinea angajaţilor români după un an de zile, se plâng patronii. Nu toate lucrurile pot fi rezolvate prin salariu, prin creşterea lui, pentru a atrage mai mulţi candidaţi pentru un anumit job.
Chiar dacă salariile cresc, atitudinea rămâne aceeaşi. Este exact situaţia din sectorul medical, acolo unde medicilor li s-au majorat substanţial salariile, dar cu toate acestea unii dintre ei continuă să ia şpagă. Nimeni nu are o soluţie în privinţa atitudinii faţă de muncă, dar toţi indică şcoala ca fiind principala problemă a societăţii româneşti, iar de aici, acest lucru se răsfrânge peste tot, potrivit sursei citate.
Vezi și: Salariul uriaș pe care îl câștigă un vânzător de la Hornbach. Poate ajunge egal cu cel de director