Paștele este considerată cea mai importantă sărbătoare creștină. Pentru majoritatea oamenilor fiind chiat mai importantă decât este Crăciunul. Se pornește de la ideea că Învierea Mântuitorului stă la baza învățăturii creștine. În această perioadă a anului, credința și tradiția se îmbină, uneori rezultând cele mai bizare obiceiuri. Fiecare țară în parte se bucură de o serie de tradiții specifice, iar oamenii reușesc să le perpetueze de secole încoace.
Alte articole: Meniu complet pentru masa de Paște. Bugetul pe care trebuie să-l aloce românii cumpărăturilor pentru a găti preparatele tradiționale
România nu face excepție de la această regulă. Paștele pentru români este extrem de important. Poate că cel mai important simbol al Învierii Mântuitorului este reprezentat de ouăle roșii. Povestea spune că atunci când Iisus Hristos a fost răstignit, Fecioara Maria a așezat un coș cu ouă lângă cruce. Aceastea au fost înroșite de sângele care picura din rănile Mântuitorului. Acesta este motivul pentru care nu trebuie să lipsească ouăle roșii de pe masa tradițională de Paște.
Românii au mai multe obiceiuri și tradiții pe care le păstrează cu sfințenie an de an. Acesta pot fi diferite, însă, de la zonă la zonă. Din moși strămoși se spune că primul ou ciocnit în ziua de Paște trebuie să fie mâncat de către toți membrii familiei, astfel încât aceștia să rămână mereu uniți și împreună.
În Moldova, în mai multe sate, obicieiul este ca oamenii să se spele pe față cu apa provenită dintr-un vas în care au fost puse flori, un ban de argint și un ou roșu. În acest mod se vor asigura că vor fi sănătoși, bogați și rumeni pe tot parcusul anului. Bănuțul de argint îi va reveni celui care se spală ultimul. Tot în zona Moldovei, mai există o zicală care spune că persoana a cărui ou nu se sparge de Paște își va găsi sfârsitul înaintea celuilalt.
Totodată, un alt obicei ne spune că gospodăria va fi armonioasă și protejată de cele necurate dacă cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere face o cruce de fum pe grinda ușii.
Într-o altă zonă din România, respectiv în Țara Moților, cei tineri sunt nevoiți să ia toaca de la biserică și să o ducă în cimitir și să o păzească. Dacă aceasta este furată, tinerii vor fi pedepsiți, iar a doua zi vor trebui să organizeze un ospăț, la care să îi invite și pe hoți. Dacă „hoții” nu au reușit să fure toaca, sarcina de a plăti ospățul le va reveni lor.
În zona Bucovinei ouăle încondeiat sunt atracția principală, însă acestea nu pot fi ciocnite în orice fel. Există un obicei care face referire exact la acest aspect. Conform acestuia, în prima zi de Paște ouăle se sparg „cap cu cap”, în timp ce în a doua zi se vor sparge „dos cu dos”. De asemenea, se spune că fetele care în noaptea de Înviere spală în limba clopotului de la biserică și folosesc apa a doua zi pentru a se spăla pe față vor fi mai atrăgătoare.
Zona Transilvaniei are o serie de obiceiuri puțin diferite, dat fiind că o bună parte din ele au fost preluate de la etnicii maghiari. Aici popular este obiceiul „stropitului”. Conform acestuia, băieții merg la fetele tinere și le stropesc cu parfum pentru a nu se „veșteji”.
De aqsemenea, de Paște, se spune că ar fi bine să purtăm haine noi. O altă tradiție spune că o nuntă poate fi prevestită dacă oul ciocnit în prima zi de Paște are două gălbenușuri. Din bătrâni se mai povestește că oul nu trebuie mâncat cu sare, dacă nu vrem să transpirăm tot anul.
O legendă spine că vei putea să te întâlnești pe lumea cealaltă cu persoanele cu care ai ciocnit ouăle vopsite. Mai mult, dacă un ou roșu va rezista 40 de zile după Paște, vei putea avea noroc tot anul.
Există și credința că sufletele celor care mor de Paște ajung direct în Rai, fiind scutite de Judecata divină. De asemenea, copiii născuți de Paște ar fi binecuvântați.