Potrivit profesorului David Nutt, președintele Drug Science, instituție din Marea Britanie care cercetează consumul de droguri și alcool, „oamenii nu ar trebui să bea alcool ca să-și îmbunătățească sănătatea”.
„Cei mai mulți oameni, după prima înghițitură, consideră că alcoolul este oribil”, spune, pentru The Guardian, profesorul David Nutt, președintele Drug Science, instituție din Marea Britanie care cercetează consumul de droguri și alcool. „Dar, în cele din urmă, ajung să asocieze mirosul și gustul băuturii lor preferate cu efectul din creier și cu plăcerea care va urma”, a mai precizat acesta.
Jurnalistul Joel Snape, de la prestigioasa publicaţie britanică The Guardian, a discutat cu mai mulţi specialişti pentru a găsi răspunsuri la mai multe întrebări, printre care: este vinul roșu bun pentru sănătate? Este mai sănătos să bei puțin decât să nu bei deloc? Cât de multe știm despre modul în care alcoolul acționează asupra creierului și corpului nostru?
Alimentele se comportă ca un burete și pot să încetinească absorbția alcoolului. Prin urmare, dacă bei pe stomacul gol, alcoolul își face efectul mult mai repede.
„Vasele de sânge se lărgesc, te înroșești, simți o relaxare în jurul maxilarului și apoi începi să fii mai sociabil. Totul vine de la Gaba, principalul neurotransmițător inhibitor, care în cazul celor mai mulți dintre noi se diminuează în situații sociale, făcându-ne anxioși și încordați”, mai precizează profesorul David Nutt. Așadar, alcoolul, după cum au observat toți cei care l-au consumat în diverse contexte, te ajută să te relaxezi.
Doar că odată ce efectul scade, vrei să mai bei ceva, să ai din nou energie, spune Nutt. Alcoolul duce la eliberarea de endorfine, substanțe secretate de neuroni și de glanda hipofiză, de aceea ai o stare de bine după fiecare pahar.
Citeşte şi: Românii au băut cu 30% mai multă Coca-Cola. Profit uriaș anunțat de companie pentru 2022
Dacă bei prea mult însă, ficatul suferă. „În medie, ficatul poate metaboliza, sau descompune, un pahar mic de vin sau o halbă de bere pe oră”, spune nutriționistul Hannah Macey. „Atunci când se consumă mai mult, ficatul nu mai poate să facă față volumului de muncă, așa că începe să trimită alcoolul la inimă. Acest lucru duce la o scădere a tensiunii arteriale, în timp ce sângele cu alcool este acum pompat către plămâni”. Astfel, practic expiri o parte din băutură.
Deshidratare, vărsături, deficit de potasiu și magneziu. Acesta este tabloul consecințelor, dacă ai exagerat cu numărul de pahare. La toate astea, mai spune nutriționistul, se adaugă și faptul că se dilată vasele de sânge din creier și de aici apare durerea puternică de cap.
Ficatul nu funcționează prea bine nici a doua zi după consumul de alcool – are dificultăți să elibereze glucoza, în sânge există un nivel scăzut de zahăr și, prin urmare, îți lipsește energia.
„Consumul regulat poate provoca dilatarea permanentă a vaselor de sânge și creșterea în greutate”, mai notează autorul.
„Pe lângă caloriile ascunse în băuturile alcoolice, unele studii leagă consumul moderat de acumularea de grăsime în jurul taliei, asociată cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare și diabet de tip 2”.
Chiar și pe termen mediu, băutura poate să aibă un impact negativ asupra sistemului imunitar, pentru că influențează eliminarea bacteriilor utile din intestin. „Acest lucru poate duce la simptome intestinale negative și la niveluri mai ridicate de stres, anxietate și depresie”, mai explică nutriționistul Macey.
„De asemenea, face ravagii printre hormoni, stimulează pofta de mâncare și scade libidoul”. În ce privește problemele de sănătate pe termen lung, ficatul este și în acest caz afectat. Pe parcursul mai multor ani, dacă nu ne stabilim limite, se poate dezvolta ciroza.
Beneficiile pentru sănătate dintr-un pahar cu vin sunt un mit, susține articolul din publicația The Guardian, citat de Libertatea.
„Pentru o lungă perioadă de timp, ne-am spus că alcoolul este bun pentru noi, în mare parte pentru că ne face plăcere să îl bem”, spune Sadie Boniface, coordonatoare la Institutul pentru studii despre alcool din Westminster, Anglia.
„Un lucru pe care cred că oamenii nu îl înțeleg în general este că recomandările oficiale privind consumul de alcool sunt pentru un consum de alcool cu «risc scăzut», nu pentru un consum «sigur»”.
Riscul scăzut, mai explică ea, ar însemna risc de deces din cauza alcoolului puțin sub 1%.
Inge Kersbergen, profesoară de sănătate publică la Universitatea din Sheffield, a exprimat un punct de vedere similar.
„Chiar și cantitățile mici de alcool cresc riscul de-a suferi de șapte tipuri diferite de cancer. Deși riscurile după consumul redus de alcool sunt mici, oamenii nu ar trebui să-l bea ca să-și îmbunătățească sănătatea”. Totuși, o analiză bazată pe rezultatele a 107 studii arată că o băutură sau două pe săptămână nu ar avea un impact negativ asupra sănătății.
„Nu există un prag unic de consum care să decidă dacă cineva ar putea avea probleme din cauza alcoolului”, precizează Inge Kersbergen.
„Distincțiile artificiale între «băutorii normali» și «băutorii cu probleme» îi pot însă împiedica pe oameni să își dea seama dacă au, de fapt, aceste probleme”.
Pentru cei care vor să afle unde s-ar încadra, aceasta propune un test de identificare a tulburărilor legate de consumul de alcool. Este un instrument de screening cu zece întrebări în limba engleză.
Iată două dintre ele: Cât de des în ultimul an nu te-ai putut opri din băut odată ce-ai început? Cât de des în ultimul an ai uitat ce s-a întâmplat în noaptea anterioară pentru că ai băut?
Cercetătoarea mai explică de ce uneori e dificil să te oprești după câteva guri de băutură. „Consumul unei cantități mici îi poate determina pe oameni să bea mai mult, chiar dacă nu au avut intenția asta, din cauza poftei crescute și a inhibiției scăzute. Pentru cineva care vrea să reducă consumul de alcool ar putea fi mai ușor să nu bea deloc într-o zi decât să bea un singur pahar”.