Astfel, vânzătorul de mobilă și decorațiuni Vivre Deco devine primul care nu și-a putut plăti datoriile din cauza problemelor financiare. După ce, în data de 17 februarie 2023, instanța a depus închiderea procedurii de concordat solicitată de către Președintele consiliului de administrație, Călin Fusu, care este și acționar majoritar, scrie Ziarul Financiar.
Ulterior depunerii cererii de către instanță, retailerul de mobilă a cerut Tribunalului București să deschidă procedura de intrare în insolvență. Vivre Deco a devenit, în acest fel, primul default de la Bursa de Valori București.
Debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
(2) Dacă la data expirării termenului prevăzut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu bună-credinţă, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligaţia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eşuarea negocierilor – se arată în art. 66 din Legea nr. 85/2014.
Mai citește și: Salariul minim garantat ar putea fi obligatoriu în România de anul viitor! Analiză economică făcută de jurnalistul Constantin Rudnițchi
Dosarul cu numărul 5218/3/2023 a fost înregistrat la data de 21 februarie 2023 și se află pe Portalul Instanțelor de Judecată. Vivre Deco, retailerul de mobila, apare în calitate de debitor, iar în calitate de creditori apar mai multe nume.
Mai exact: Aurel Saramet, Rodica Saramet, Constantin Gîrbou, Cristea Căprioara, Ludmila Iancu, Mariana Loredana Cenuşe, Adriana Pîrsoaga, Gheorghe Radu, Horia Alin Sumurducan, Adrian Daniel Virdol şi Dumitru Virgil Ivan.
Potrivit sursei citate mai sus, se arată că persoanele menționate au cerut intrarea în insolvență după cererea firme de mobilă debitoare.
Legea mai spune că dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolvenţă, dar există presupunerea rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credinţă, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condiţiile şi termenul prevăzute la alin. (2).
În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă.
Dat fiind faptul că planul de restructurare nu a strâns îndeajunse voturi care erau necesare omologării, Vivre Deco a venit cu solicitarea de închidere a procedurii de concordat preventiv, se arată într-un raport publicat la BVB cu semnătura lui Călin Fusu.
Președintele consiliului de administrație a spus în trecut că, în faliment, obligatarii primesc zero, dat fiind faptul că activele sunt grevate în favoarea BT, iar compania nu ar mai putea să aibă într-o asemenea procedură alte surse importante decât vânzarea activelor grevate, mai ales că falimentul va afecta în mod practic businessul din cauza clienților și a furnizorilor.
Te-ar mai putea interesa și: Ce se va întâmpla în Marea Neagră după scandalul privind taxa de solidaritate OMV Petrom. Anunțul făcut de un oficial în Ministerul Energie