În anul 2030, mai mult de un miliard de oameni de pe glob vor fi în vârstă de peste 65 de ani, conform unui studiu finanţat de National Institutes of Health. Această situație se va datora creşterii duratei de viaţă şi îmbunătăţirii condiţiilor de trai în toată lumea. Dar îmbătrânirea populaţiei lumii aduce reale probleme, notează cunoscuta publicație americană Washington Post, conform Cancan.ro.
Un aspect important din domeniul demografic îl constituie numărul de ani pe care îl pot atinge locuitorii unor anumite zone. Mai exact, o vârstă înaintată depinde în mod direct de codul genetic, stilul de viață adoptat, condițiile de mediu, calitatea mâncării și a apei etc.
Cu această cotă se pot mândri românii ce trăiesc în județul Vâlcea. Ei se află pe primul loc într-un top întocmit de către Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor, ei sunt cei mai longevivi și trăiesc în medie cu 5 ani mai mult decât locuitorii din Satu-Mare, care au cea mai redusă speranță de viață, așa cum indică datele instituției menționate. Specialistii domeniului afirmă că nu banii sunt cei ce contează atunci când vine vorba despre lungimea vieții, ci asumarea unui mod sănătos de a trăi.
Oltenii vâlceni, conform statisticilor, se bucură de cea mai mare speranță de viață din România. Aici, media este de peste 81 de ani. În același timp, este singura parte teritorială din țara noastră unde media speranței de viață trece de 80 de ani.
Pe locul al doilea se situează Bucureștiul, cu o speranță de viață de aproape 78 de ani și jumătate. În același top al județelor cu cea mai înaltă speranță de viață se află Clujul, Brașovul și Sibiul, toate cu medii de aproximativ 77 de ani. Iașiul și Alba depășesc indicele de invidiat al speranței de viață de 76 de ani jumătate.
În Ialomița, Satu Mare și Călărași depășește cu puțin media de 74 de ani. La polul opus, județul unde se trăiește cel mai puțin este Tulcea. Aici, un român abia trece, în medie, limita de peste 73 de ani.
Te-ar putea interesa și: Lista analizelor gratuite pentru persoanele de peste 40 de ani. Președintele CNAS: „Îţi poate salva viaţa, şi totuşi, nu costă nimic”
Educația, veniturile și statutul social sunt elemente de mare impact, care pot schimba media speranței de viață. Cel puțin la fel de important este mediul în care trăim, precum și cât de curat este aerul, din ce comunitate facem parte și cât de sigure sunt drumurile pe care circulăm.
De asemenea, stilul de viață pe care îl avem este relevant pentru numărul de ani pe care ajungem să-l atingem. În plus, contează dacă corpul nostru se menține făcând sport, dacă avem vicii precum fumatul sau consumul alcoolului, dar și modul în care facem față provocărilor și stresului cotidian.
Dacă oamenii județului Vâlcea se pot lăuda cu acest prim loc în ceea ce privește speranța de viată din țara noastră, în schimb în Satu-Mare, oamenii abia apucă să atingă pragul de 72 de ani, potrivit statisticilor, iar medicii afirmă că alimentația este unul dintre motive.
„Este o zonă în care predomină o dietă bogată în grăsimi, mai săracă în fibre, în fructe și produse vegetale”, explică un medic cardiolog.
Pe deasupra, sătmărenii au de înfruntat și o climă, foarte rece în timpul iernilor și aproape secetoasă în timpul verii, iar aceste ample variații de temperatură și umezeală afectează direct viata localnicilor.
„Fumatul, consumul de alcool, alimentatia aproape total inadecvată precum și nivelul scăzut de activitate fizică, de mișcare, ne fac, din nefericire, să pierdem mulți ani din viață. Din păcate, în România nu avem performanțe demne de salutat la aceste modele de consum”, precizează dr. Florentina Furtunescu, director al Institutului Național de Sănătate Publică.
Bucurestenii se află pe locul secund în acest clasament al longevității, iar femeile din Capitală sunt cele mai longevive din mediul urban. Ele trăiesc 80 de ani, cu 7 mai mult față de bărbații din cel mai mare oraș al țării. De altfel, speranța de viață din România se află pe un palier mult mai scăzut decât cel al mediei Uniunii Europene: cu 5 ani la femei si cu 7 ani la bărbați.
România îmbătrâneşte într-un ritm accelerat, arată studiile, iar diferenţele dintre judeţe devin deja uriaşe. Peste jumătate din actualul areal administrativ îmbătrânește cu o viteză mai mare decât media pe ţară, iar centre universitare cum e Clujul suferă de o senectute cronică- vârsta medie urcând de la puţin peste 35 de ani în urmă- cu câteva cicluri electorale la aproape 42 de ani.