Fostul lăutar Lucă Muraru își desfășoară activitatea pe Strada Palat din Iași, în apropiere de Hotel Moldova, acolo unde a obținut autotizația necesară pentru a putea cânta. Bătrânul își începe programul zilnic în jurul prânzului și cântă aproximativ o oră și jumătate, din cauza problemelor de sănătate. Bronșita cronică și hipertensiunea îi limitează rezistența și folosește o biciclet electrică pentru a se deplasa.
Lăutarul s-a născut în Podu Ilioarei, iar la vârsta de nouă ani și-a descoperit pasiunea pentru muzică. A început mai întâi cu tobele, acimpaniind lăutari la nunți și petreceri, iar mai târziu a învățat să cânte și la chitară.
Tatăl său a fost cel care i-a cumpărat primele instrumente, iar alături de fratele său mai mare a început să cânte la diverse evenimente pentru a câștiga bani. Fratele său cânta la acordeon, dar s-a prăpădit de tânăr, lăsându-l pe Lucă singurul muzicant al familiei Muraru.
Citește și: Elena Udrea primește vestea care îi luminează zilele: Adrian Alexandrov a confirmat personal!
Fost instrumentist la Bolta Rece, unde a lucrat mai bine de 10 ani, Lucă Muraru se confruntă acum cu dificultăți financiare. Cu o pensie de doar 1.520 de lei și mai multe probleme de sănătate, bătrânul artist nu poate renunța la cântat. Dacă în urmă cu câțiva ani reușea să câștige chiar și 100 de lei pe zi, acum suma a scăzut de trei ori.
„Eu cânt de la vârsta de 9 ani, sunt din Podu Iloaiei, dar locuiesc la Iași de 60 de ani. De la 9 ani am început să bat tobele la cumătrii, la nunți. N-am avut pe nimeni în familie care să cânte. Fratele meu a început prima dată să cânte cu acordeonul, era mai mare ca mine cu doi ani. Instrumentele ni le-a cumpărat tata și am început să mergem la cântări, am început să cânt la tobe.
Pe stradă cânt de 7 ani. Cânt pe stradă, pentru că am o pensie mică de 1.520 de lei. Până anul trecut, am avut 1.175 de lei, am fost de multe ori la Casa de Pensii. Am 24 de ani și 8 luni pe cartea de muncă. Acum, la recalculare, mi-au mărit-o puțin. Ca să am un venit în plus, am venit să cânt pe străzi. Chiar și aici, îți trebuie o autorizație de la primărie ca să poți să cânți, pe care o înnoiești anual. Eu cânt de la Podu Roș până aici, la Hotel Moldova, deci am Strada Palat practic, aici am voie. De obicei, stau pe stradă o oră, o oră jumătate, două, pentru că am probleme de sănătate. Am bronșită cronică, tensiune, am o bicicletă electrică cu care mă deplasez. Am probleme cu plămânii, de asta nu pot cânta foarte mult”, a spus Luca Muraru potrivit bzi.ro.
În anii ’60, Muraru s-a mutat la Iași, unde și-a construit o carieră în muzică. A urmat Școala Populară de Arte și, odată cu terminarea studiilor, a început să cânte în restaurante.
Odată cu vârsta, lăutarul nu a mai putut ține rirmul și a fost nevoit să renunțe la scenă. După ce a ieșit la pensie, a fost nevoit să găsească o soluție pentru a-și suplimenta veniturile.
„O viață excelentă este cea de muzicant. Cânt și cu vocea, dar nu am moștenit-o de la nimeni din familie. Se oprește lumea pe stradă, dar este mai greu acum, pentru toată lumea, cu banii. Este și periculos să cânți pe stradă, sunt unii care îți fură cutia cu bani. Am pățit de vreo 3-4 ori asta. La început, cântam pe Ștefan cel Mare. Într-o zi, cât stau, fac 30-40 de lei. Înainte, făceam 80-100 de lei pe zi. Eu cânt muzică ușoară, veche; piesa mea preferată este ‘Dragoste la prima vedere’, de Ilie Micolov”, a mai spus Lucă Muraru.