Romanian
 - 
ro
Diverse

Paște 2025. Obiceiuri şi superstiţii din Săptămâna Mare

14 Apr, 10:03 • Stefan Simion
Luni, 14 aprilie, a început Săptămâna Mare de anul acesta. Este vorba despre ultima săptămână din postul Paștelui, una pe cât de importantă din punct de vedere religios, pe atât de încărcată de obiceiuri și superstiții.
Paște 2025. Obiceiuri şi superstiţii din Săptămâna Mare

Ultimele zile de dinaintea marii sărbători a Paștelui, cunoscute drept Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, sunt pline de tradiții. Majoritatea acestora sunt duse mai departe cu sfințenie, în special în mediul rural.

Astfel, pentru a primi vestea Învierii Domnului cu gospodăria lună, se face curăţenie în casă, se mătură curtea, se îndepărtează gunoaiele, se repară gardurile și se curăţă de nămol şanţurile.

Conform tradiției, în Lunea Mare se scoate totul la aerisit, se văruiesc casele, se repară mobilierul şi se spală, notează sfatulparintilor.

Până în miercurea mare, este permisă munca la câmp. Apoi, bărbaţii trebuie să-şi ajute nevestele la treburile din gospodărie.

Se spune că în noaptea ce precede Joia Mare se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor. De aceea, pentru încălzirea sufletelor celor dispăruți, se aprind focuri în curţi, în faţa casei sau în cimitire.

În Joia Mare, credincioșii duc la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine, pentru a fi sfinţite şi împărţite apoi pentru sufletul morţilor. Este, de asemenea, ziua în care se împărtăşesc toţi aceia care au ţinut post.

Citește și Numerologie 2025: Ce îți spune cifra destinului despre drumul tău în viață

În Joia Mare se vopsesc ouăle de Paște și se fac cozonacii

Tot în Joia Mare se pregătesc pasca, cozonacii și se vopsesc ouăle. Cojile de ouă folosite la cozonaci şi pască nu se aruncă, ci se păstrează şi se aruncă în Sâmbăta Mare, pe apă curgătoare, pentru a păzi găinile şi puii de ulii.

Se spune că în Joia Mare nu trebuie să dormi după-amiaza, pentru că vei fi leneş tot restul anului.

În Vinerea Mare se ţine post negru în amintirea Răstignirii lui Iisus. Dimineaţa, înainte de răsărit, oamenii aleargă desculţi prin rouă sau se scaldă în apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.

Tradiția mai spune că în Vinerea Mare nu se mănâncă urzici și nu se foloseşte oţet, pentru că Iisus, în ziua răstignirii, a fost bătut cu urzici și i-au fost udate buzele cu oţet.

Tot în Vinerea Mare se opreşte lucrul, nu se spală, nu se coase și nici nu se sacrifică păsări sau animale. În unele zone, se dă cu tămâie în jurul copacilor şi caselor, pentru a le feri de dăunători, boli, trăsnet şi animale sălbatice.

Dacă plouă în Vinerea Mare se spune că va fi an mănos.

În Vinerea Mare, fetele nemăritate fac vrăji de dragoste pentru a fi cerute de nevastă.

În Sâmbăta Mare, femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor pentru Paște şi fac eventuale ultime retuşuri la hainele ce vor fi purtate în zilele de sărbătoarea Învierii Domnului. Tot în această zi se sacrifică mieii.

De Paşte, se spune că femeile trebuie să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii, o pălărie.

Despre ouăle de Paşte se spune că apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, feresc vitele de deochi. Fetele nemăritate, dacă păstrează, cojile grăbesc căsătoria.

Citește și Cele mai frumoase sate din România. Destinația perfectă pentru minivacanța de Paște

Urmărește Daily Business pe Google News
Numele meu este Ștefan Simion și sunt absolvent al Facultății de Jurnalism din București. În ultimii ani am lucrat pe postul de redactor în mai multe instituții de presă din România, iar acum ... citește mai mult