Contribuabilii români se vor bucura de mai multe facilități care ar trebui să le simplifice interacțiunea cu Agenția Națională de Administrare Fiscală. Acest lucru se datorează digitalizării pe care instituția și-o propune. Printre inovații se numără și faptul că oamenii vor putea comunica cu reprezentanții Autorității și prin video-call, prin platforma Spațiul Virual Privat. Inteligența artificială va ajuta ANAF să proceseze toate datele pe care le are despre contribuabili pentru a-i încadra în categorii de risc fiscal (mare/mediu/redus).
„Cea mai mare noutate este că discuțiile din perioada inspecției fiscale, dar și discuțiile finale, se vor putea face prin video, prin intermediul SPV. Partea video a SPV va fi finalizată pana la 31 decembrie 2023”, a declarat, Daniela Teodoru, Director General, Direcția Generală Coordonare Control Fiscal, ANAF.
Citește și: Vrei să îți scoți apartamentul la închiriat? Află ce îți poate face ANAF-ul dacă iei banii „la negru”
SPV va fi o platformă interactivă în care românii și firmele românești vor putea comunica cu Fiscul, a declarat Sia-Nicoleta Jiru, ANAF
„Va exista o îmbunătățire a Spațiului Privat Virtual (SPV), în sensul în care el va fi deschis și pentru organele cu atribuții de control fiscal. ANAF va putea astfel trimite solicitări prin SPV, contribuabilii vor putea solicita informații prin intermediul platformei, iar reprezentanții Autorității și contribuabilii vor putea comunica video prin SPV. Practic, SPV va deveni o platformă interactivă în care românii și firmele românești vor putea comunica cu Fiscul”, a mai adăugat Sia-Nicoleta Jiru, Director, Direcția Generală Coordonare Control Fiscal, ANAF.
Până în 2025 digitalizarea ANAF va intra în etapele finale ca urmare a implementării noilor reforme, iar toate informațiile pe care Autoritatea le va strânge despre contribuabili vor fi folosite la implementarea managementului integrat al riscului.
„În momentul în care va exista o analiză de risc performantă, realizată în mediul digital, utilizând inclusiv inteligența artificială, atunci vom vorbi de riscuri clare, concrete, de acțiuni de control targetate din punct de vedere al riscului. Practic, inteligența artificială ne va putea spune cine sunt contribuabilii cu risc scăzut și contribuabilii cu risc real. În acel moment, și controalele ANAF vor fi mai bine țintite și nu vor mai consuma timpul celorlalți contribuabili (n.red. cu risc fiscal redus). Acest lucru se va putea întâmpla în orizontul de timp 2025”, spune Daniela Teodoru.
ANAF își propune prin această digitalizare să se alinieze la standardele existente în rândul administrațiilor fiscale moderne din Europa, care își concentreaza atentia pe creșterea conformării voluntare. Anul acesta, ANAF a desfășurat patru proiecte de conformare voluntară în relația cu persoane fizice, în colaborare cu firma de consultanță și audit EY.
„Pe noi la ANAF ne interesează creșterea conformării voluntare și nu neapărat creșterea sumelor stabilite suplimentar ca urmare a acțiunilor de control fiscal. Astfel, vrem mai dergabă să creăm un anumit tip de comportament în rândul contribuabililor”, a declarat Daniela Teodoru.
La data de 30 septembrie, a fost publicat un proiect de Ordonanță de Urgență cu modificări ale codului de procedură fiscală. Propunerile de modificare ale cadrului legislativ sunt rezultatul unei colaborări între ANAF și Comisia Europeană. Colaborarea cu Comisia Europeană vine în contextul în care în PNRR este prevăzută reforma ANAF prin digitalizare. Un jalon prevăzut era modifcarea cadrului legislativ a activității de control fiscal – inclusiv inspecția fiscală, controlul anti-fraudă și controlul persoanelor fizice cu averi mari.
„In acest context, ANAF a depus documentația la Comisia Europeană pentru un proiect și a câștigat o finanțare de la Comisia Europeană. Au fost 550 de proiecte din partea a 27 de țări și am câștigat. Acest proiect este în derulare și își propune alinierea la tendintele europene în administrare fiscală, respectiv creșterea conformării voluntare”, menționează Sia-Nicoleta Jiru.
Reforma controlului fiscal va fi una istorică. Prin ea urmărim digitalizarea controlului fiscal, astfel încât perioada de derulare a controlului să fie redusă și 80-90% din control să se efectueze de la sediul organelor fiscale, astfel încât vizita la contribuabil să fie cât mai scurtă, de 2-3 zile, maxim o săptămână, cu obiectiv clar – de exemplu acela de a verifica o investiție punctuală”, afirmă Daniela Teodoru.
Alte articole: Indemnizație de la stat pentru femeile care au suferit o masectomie| Câți bani vor primi femeile care au trecut prin această drama?