Chiar și pentru femeile de succes, ajunse pe cele mai înalte funcții din companii, „jobul de mamă” rămâne cel mai important lucru din viața lor.
Citește și Trei mari bănci din România dispar în 2024. Care va fi viitorul românilor care au credit
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, a declarat că pentru ea, cel mai important job a fost întotdeauna cel de mamă.
De la dorința acesteia de a ajunge economist, pentru a ”putea vedea lumea”, Mihaela Bîțu a ajuns în cea mai înaltă poziție dintr-o bancă, însă a avut întotdeauna grijă să își învețe propriii copii valoarea banilor.
Mihaela Bîtu a preluat rolul de CEO al ING Bank România în iulie 2019.
Aceasta s-a alăturat băncii ING în 1995 ca management trainee, la scurt timp după ce grupul ING și-a început activitatea în țara noastră.
În ultimii 24 de ani, ea și-a dezvoltat o carieră de succes în cadrul ING, în principal în domeniul Wholesale Banking
Unul dintre „păcatele” femeilor de carieră, care jonglează între viața profesională și cea de familie, este acela că încearcă să suplinească timpul petrecut departe de familie prin lucruri materiale.
În situația Mihaelei Bîtu, practica a fost diferită. Aceasta susține că a încercat să substituie cantitatea timpului cu calitatea acestuia, nu cu un răsfăț mai mare.
„Cred că trebuie să știi să spui nu ca părinte. Până la urmă, pentru un părinte e important nu să-și răsfețe copilul, ci să să-i insufle valori și importanța muncii. Trebuie să învețe că lucrurile nu vin gata făcute. Personal, niciodată nu le-a lipsit nimic copiilor mei, dar nu i-am răsfățat niciodată în exces. Acum, după ce au crescut, nu sunt genul de adolescenți care să-și dorească branduri sau lucruri scumpe pentru că i-am educat de mici că toate vin cu un efort”, declară Mihaela Bîtu.
Printre altele, CEO-ul ING Bank din România recunoaște că visul ei era unul cu totul diferit când era mică, ea aspirând la o carieră de arhitect, dar a ales „calea ASE-ului” pentru mai multă libertate.
Bîțu mai spune că își dorea să poată să călătorească, un lucru greu de realizat având în vedere regimul comunism din țara noastră, iar meseria de economist putea fi folosită pe „post de pașaport”.
„Visurile mele au fost altele când eram eu copil. În liceu, când am apucat calea ASE-ului, planul meu era dat de contextul din comunism. În acea perioadă nu se putea călători așa ușor, iar eu îmi doream să văd lumea.
Planul meu secret era să merg la ASE și să ajung într-o întreprindere de comerț exterior sau să devin atașat comercial la o ambasadă și în felul acesta să pot călători. De fapt, asta a fost determinarea mea”, povestește CEO-ul ING Bank România.
Cu toate că perioada comunistă a fost una grea pentru femei, în ceea ce privește accesarea unor servicii medicale, a avut și o parte pozitivă pentru țara noastră.
Salariul mediu al femeilor din România este mai mare cu 200 de lei față de cel al bărbaților, conform datelor raportului Global Gender Gap Report 2023 emis de Forumul Economic Mondial.
Totodată, un studiu BestJobs arată că România e pe primul loc în UE la femei în roluri de conducere.
„Comunismul a lăsat această moștenire pozitivă în ceea ce privește participarea femeilor în business și în societate. Acest lucru nu s-a întâmplat neapărat în baza idealurilor de diversitatea din acea perioadă, ci mai mult din perspectiva faptului că era nevoie de forță de muncă.
Însă, într-adevăr, în comunism femeile au fost încurajate să muncească, iar asta ne ajută în prezent. Stăm bine acum comparativ cu alte țări mult mai dezvoltate din perspectiva participării femeilor în mediu de business și accesarea pozițiilor de conducere”, explică Mihaela Bîtu.
În România există 51.500 de angajați în sistemul bancar, din care 72% sunt femei, conform unui studiu realizat de publicația BreakingNews.
Chiar dacă sunt multe doamne care se ocupă cu cifrele, 3 din cele mai mari 16 bănci nu au nicio femeie în echipele de conducerea executivă.
Mihaela Bîtu spune că instituțiile conduse de un mediu divers au demonstrat că au rezultate mai bune față de cele care au un consiliu de administrație condus exclusiv din bărbați.
Citește și Fondurile din Pilonul II au incasat contributii de 106,7 mil. lei pentru luna iulie
„Îți pune niște semne de întrebare cu privire la cultura organizației când vezi un consiliu de administrație format doar din bărbați. Teoria spune că mediile mai diverse sunt mai prospere.
Atunci când mă refer la diversitate nu mă refer doar la egalitatea de gen. Întotdeauna când vei avea perspective mai diverse vei avea și concluzii mai valoroase”, a mai spus Mihaela Bîtu, potrivit WallStreet.ro.