O Românie a contradicțiilor: înapoiată la tehnologie, în pragul sărăciei, dar prima la făcut copii

Raport Eurostat. Românii nu-și permit cheltuieli suplimentare și sunt mereu în pragul sărăciei. Tinerii nu merg la școală, dar nici nu intră pe piața muncii.

Potrivit statisticilor europene, românii au un acces limitat la tehnologie, însă manifestă un potențial dovedit în gestionarea resurselor energetice și în fructificarea agriculturii și sectorului construcțiilor.

Vezi și: Date oficiale EUROSTAT: România, în fruntea clasamentului mâncării de slabă calitate

O Românie a contradicțiilor: înapoiată la tehnologie, în pragul sărăciei, dar prima la făcut copii

Ultimele date oferite disponibile în raport indică faptul că, la nivel European, rata totală a fertilității a variat de la un maxim de 1,84 nașteri vii per femeie în Franța și 1,83 în Cehia, până la 1,13 în Malta. România se află în topul clasamentului, cu un indice de 1.77, plasându-ne pe locul 4 la nivel european.

Pandemia de COVID-19 a condus la scăderea speranței de viață atât în 2020, cât și în 2021, însă într-o măsură mai mică. Speranța de viață la naștere în întreaga UE în 2021 a fost de 82,9 ani pentru femei și 77,2 ani pentru bărbați. Reducerea decalajului de gen observat în decursul ultimelor două decenii s-a inversat în timpul pandemiei.

La acest capitol, Spania se află în topul clasamentului cu media de 83.3 ani, iar România se află la coada clasamentului, unde bărbații trăiesc în medie 69,2 ani, iar femeile 76,6 ani.

Un alt factor care nu vine cu beneficii este mortalitate în exces. În UE, în urmă cu 2 ani au avut loc 5,3 milioane de decese, față de 2019 în care decesele au fost cu 644.261 mai mult, 13,8%. România se află pe locul patru european, după Slovacia, Bulgaria și Polonia, la numărul de decese înregistrate în ultimii trei ani, valoare care a culminat în 2021 la 335.527.

La capitolul educație, România nu stă deloc bine. Riscul de sărăcie, șomaj sau excluziune socială este mai mare în rândul persoanelor care părăsesc școala la o vârstă fragedă.

De asemenea, România este în fruntea clasamentului tinerilor care nu sunt nici angajați, nici în școală, nici într-o formare profesională. Așadar, ne află pe locul 4 european în ceea ce privește educația, după țări precum Luxemburg, Norvegia, Franța.

În 2022, rata NEET pentru tinerii din UE a fost de 9,6%. Rata din România (17,5%) a fost de peste șase ori mai mare decât cea observată în Țările de Jos (2,8%).

Alte articole: Eurostat: România este pe locul 1 în UE la cele mai mici prețuri pentru produsele de uz casnic. Ce se întâmplă însă cu prețurile pentru restul produselor