ONU a lansat, joi, un apel pentru fonduri record în 2023 în faţa nevoilor umanitare din ce în ce mai mari, cauzate de conflictul din Ucraina şi de efectele schimbărilor climatice, precum şi a riscului de foamete în Africa, potrivit AFP.
Alte articole: Personalul din penitenciare revoltat pe „ordonanța trenuleț”. Sindicaliștii cer dezbaterea publică a OUG-ului
Agenţiile umanitare ale Naţiunilor Unite vor avea nevoie de 51,5 miliarde de dolari (49,6 miliarde de euro) anul viitor, în creştere cu 25%. Aceste fonduri le vor permite să finanţeze programele lor pentru a veni în ajutorul a 230 de milioane de persoane, printre cele mai vulnerabile, din 68 de ţări.
„Anul viitor va fi cel mai vast program umanitar” lansat vreodată la nivel mondial, a declarat jurnaliştilor şeful agenţiei umanitare a ONU Martin Griffiths.
În total 339 de milioane de persoane în lume ar avea nevoie de un ajutor de urgenţă anul viitor, faţă de 274 de milioane în 2022.
Britanicul a mai subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un „vârf” în urma pandemiei de Covid-19, nu s-au diminuat, din păcate, de atunci.
„Secetele şi inundaţiile fac ravagii (…) din Pakistan până în Cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de persoane sunt strămutate în întreaga lume. Şi toate acestea, pe lângă devastările pe care pandemia le-a provocat celor mai săraci oameni din lume”, a spus Griffiths, care se aşteaptă ca 2023 să fie în aceeaşi ordine cu 2022.
Apelul pentru fonduri lansat de ONU prezintă într-adevăr o imagine sumbră la nivel mondial. Cel puţin 222 de milioane de oameni din 53 de ţări se vor confrunta cu insecuritate alimentară acută până la sfârşitul anului 2022. Patruzeci şi cinci de milioane de persoane din 37 de ţări sunt expuse riscului de foamete.
„Cinci ţări se confruntă deja cu ceea ce numim condiţii aproape de foamete, unde putem spune… oameni mor din cauza strămutării, a insecurităţii alimentare, a lipsei de hrană”, a spus Griffiths.
Acestea sunt Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia şi Sudanul de Sud, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, Jens Laerke.
Sănătatea publică este, de asemenea, sub presiune în întreaga lume, în special din cauza Covid-19 şi mpox (numele dat în această săptămână de Organizaţia Mondială a Sănătăţii variolei maimuţelor), reapariţiei Ebola în Uganda şi a prezenţei multiplelor epidemii de holeră în special în Siria şi Haiti.
Toate acestea pe fondul schimbărilor climatice, care nu fac decât să mărească riscurile şi vulnerabilităţile, mai ales în ţările sărace. Până la sfârşitul secolului, căldura extremă ar putea ucide la fel de mulţi oameni precum cancerul, potrivit ONU.
În 2022, apelul de strângere de fonduri a fost finanţat în proporţie de 47%, în timp ce anterior, „înainte de ultimii doi sau trei ani, am fi avut 60 până la 65% finanţare la nivel global”, a explicat Griffiths.
Generozitatea donatorilor nu face într-adevăr posibilă compensarea creşterii rapide a nevoilor, a explicat el, spunând că speră că „2023 va fi anul solidarităţii, după un an 2022 de suferinţă”.
Potrivit ONU, decalajul de finanţare nu a fost niciodată mai mare şi este în prezent la 53%, forţând organizaţiile umanitare să facă alegeri în privinţa celor care vor beneficia de ajutor.
Ţara pentru care ONU va avea cea mai mare nevoie de fonduri anul viitor este Afganistanul (4,63 miliarde de dolari), urmată de Siria, Yemen şi Ucraina, înaintea Etiopiei.
Citește și: Parada de 1 decembrie va fi însoțită și de ninsoare în București! Anunțul meteorologilor