Noile panouri solare, dezvoltate de oamenii de știință de la Universitatea din Tokyo, combină straturi de dioxid de titan și seleniu, promițând să fie de până la 1.000 de ori mai eficiente decât celulele solare tradiționale pe bază de siliciu.
Această tehnologie a fost anunțată de echipa de cercetători japonezi, care a studiat proprietățile unice ale titanului pentru a spori eficiența conversiei energiei. Prin îmbunătățirea aderenței între straturile de oxid de titan și seleniu, cercetătorii au descoperit o metodă de a genera mai mulă electricitate, dintr-o cantitate echivalentă de lumină solară.
Mai mult, noua tehnologie crește rezistența panourilor la condițiile atmosferice, ceea ce poate prelungi semnificativ durata lor de viață. Titanul, care este unul dintre principalele componente ale noii celule, prezintă o rezistență excepțională la coroziune, umiditate și radiații UV.
Dacă tehnologia va ajunge în producția de masă, ar putea reduce semnificativ bariera de intrare pentru persoanele și companiile interesate de energia regenerabilă. Instalațiile fotovoltaice vor deveni mai rentabile și mai accesibile, ceea ce va permite accelerarea tranziției verzi și în regiunile mai puțin bogate ale lumii.
Noua tehnologie se află încă în faza de testare și necesită cercetări și optimizări suplimentare. Cea mai mare provocare rămâne costul ridicat al titanului, care crește semnificativ prețul întregului sistem.
Oamenii de știință caută modalități de reducere a consturilor de producție fără a compromite calitatea panourilor solare. Una dintre soluții ar fi utilizarea itriului, un element chimic rar, care poate purifica titanul și îmbunătăți proprietățile acestuia în procesul tehnologic.
Citește și: România alimentată de Soare: Panourile solare devin prima sursă de energie din țară
Noile panouri ar putea nu doar să înlocuiască soluțiile actuale, ci și să accelereze tranziția energetică la nivel global. Eficiența crescută, durabilitatea și accesibilitatea prețului pot face ca fotovoltaica să devină și mai răspândită – nu doar în țările dezvoltate, ci și în regiunile unde până acum a fost inaccesibilă, arată ziarulromanesc.at.