Postul Paștelui mai este cunoscut și sub numele de Postul Mare, cea mai lungă și aspră perioadă de postire din calendarul bisericesc. În 2025, perioada începe din 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Sărbătoarea Învierii Domnului va fi celebrată de credincioșii ortodocși și catolici în aceeași zi, mai exact pe 20 aprilie. Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a explicat pentru Digi24 importanța zilelor de post, dar și care sunt cele mai însemnate reguli din această perioadă.
Postul Paștelui durează șase săptămâni, patruzeci de zile, și amintește de perioada în care Mântuitorul Iisus Hristos a postit imediat după Botezul său în Iordan.
„Este bine ca, în această perioadă a postului, să ne curățim de toate patimile, de toată răutatea și viclenia, de toate cele care ne îndepărtează de Dumnezeu și de aproape. Postul Paștelui este bine să fie o jertfă. Trebuie să fim conștienți de importanța perioadei (de post) și să îi mulțumim lui Dumnezeu, prin rugăciune, pentru tot ceea ce suntem și avem astăzi. Să ne rugăm pentru iertarea păcatelor, pentru sportul casei, pentru sănătatea familiei și a tuturor celor dragi, pe care îi iubim.
Omul când postește devine mai ușor, pentru că se îndepărtează de patimi și se apropie de Dumnezeu. Oamenii trebuie să fie conștient că postul este un urcuș spiritual, nu o dietă alimentară, către Măritul praznic al Învierii Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății„, a declarat Părintele Cazacu.
După 23 februarie, creştinii intră în săptămâna albă, “a brânzei”, când nu mai consumă carne. În această perioadă, nu se fac nunţi.
În calendarul bisericesc, Lăsatul secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști:
Din 3 martie, începe Postul Paștelui.
Potrivit calendar ortodox 2025, Lăsatul Secului de carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 23 februarie 2025.
Cuvantul sec, din sintagma „lăsatul secului”, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post, potrivit crestinortodox.ro.
Efortul alimentar, fără celelalte aspecte, nu este îndeajuns. Posturile ce preced marile sărbători au o importanță cu totul deosebita pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, și anume, împărtășirea.
Ziua de Lăsatul secului reprezintă un prilej de sărbătoare. În mai multe regiuni, oamenii se pregătesc încă de sâmbătă. Această zi este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morţilor. Se fac parastase şi se dă mâncare de pomană. Se pregătesc mai multe feluri de mâncare. Se coace pâinea, apoi se fac plăcinţele cu mălai în frunze de varză, tăiţei cu nucă sau cu mac, poame coapte, potrivit Agerpres.
Când pică Paștele în 2025. Veste proastă pentru elevi. Ce se întâmplă cu vacanța lor
Duminică, toată familia se aşază la masă şi trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se ţineau cele mai mari şezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoşi şi plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paşti.
În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca şi se bea din abundenţă, şi purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăiţe, Refenele, Opaiţ, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.
Evanghelia Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi:
Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte pastorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.
Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.
Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mânânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat.
Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut.
Şi vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică.
Duminica lăsatului sec de brânză este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Amintește, astfel, înainte de intrarea în Postul Sfintelor Paşti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despărţirea de Dumnezeu, omul pierzând astfel asemănarea cu El.
Duminica acestei ultime săptămâni ce precede Postul Păresimilor este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor. Își exprimă astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare.
Ziua următoare, prima din Postul cel Mare, este numită şi Lunea Curată. Toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată. Prin toate aceste rânduieli, Biserica îi poartă încet pe credincioşi către unirea cu Dumnezeu.
Postul Sfintelor Paşti ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morţilor, iar femeile duc la biserică prescuri.
În Sâmbăta Mare, dimineaţa, duc la biserică o prescură mai mare şi o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucăţele mici, stropite cu vin, iar noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărţite credincioşilor.
Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului. De asemenea, în primele șase sâmbete din Postului Mare, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul.
Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.
Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.
Recomandarea Părintelui Cazacu: „Dacă ne uităm la câte tulburări sunt în lumea în care trăim, câte conflicte și agresivitate, sunt convins că nu putem să nu conștientizăm că, fiecare dintre noi, avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.
Este bine ca în această perioadă, creștinii să meargă să se spovedească și să se împărtășească. Acest post al Paștelui este despre alungarea întunericului și apropierea noastră, ca oameni, de lumină, mai exact de lumina sfintei Învieri.
Este bine să participăm la sfintele slujbe, să dăm pomelnice pentru cei iubiți, dar și pentru cei care nu mai sunt printre noi.
Postul aduce liniște interioară, pe care, uneori, o putem dobândi greu, dar care, odată atinsă, este extrem de valoroasă. Sfinții Părinți au îndemnat întotdeauna credincioșii spre post, milostenie și fapte bune în biserică.
Postul trebuie să fie un prilej, un moment bun, pentru părere de rău pentru păcatele pe care, poate, le-am săvârșit, dar și pentru dorința de a ierta ori de a fi iertați. Trebuie să fie un moment bun pentru iertare, pace, liniște și îmbrățisarea celor dragi.”
„Începând cu această săptămână (din 3 martie) în biserică avem în fiecare zi Canonul cel Mare. Mai exact, mai multe slujbe bisericești care au un conținut important și la care îi rugăm pe credincioși să participe”, a mai declarat Părintele Gabriel Cazacu.
Singurele două zile cu dezlegare la pește sunt pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, în Duminica Floriilor.
Paștele ortodox și catolic pică în aceeași zi, respectiv pe data de 20 aprilie 2025. Și sărbătoarea de Florii va fi în aceeași zi pentru catolici și ortodocși, mai exact pe 13 aprilie 2025.
Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-28 aprilie.