Un sondaj proaspăt derulat de platforma de recrutare eJobs
arată că 7 din 10 participanți, în prezent, se confruntă cu o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional și se află în stare de burnout. Factorul care are un impact imens asupra echilibrului lor psihic se datorează faptului că muncesc prea mult și simt că au intrat într-o zonă de burnout. Aproximativ o treime dintre respondenți au marcat acest răspuns.
Un alt motiv are legătură cu faptul că nu câștigă suficient pentru a-și acoperi multele cheltuieli pe care le au. 20% nu se simt apreciați la locul de muncă, iar 13% spun că sunt afectați de diverse probleme pe care le întâmpină în viața personală, potrivit rezultatelor obținute în urma realizării sondajului.
„Rezultatele sondajului vin să confirme ceea ce și noi auzim tot mai des în jurul nostru, în context profesional: discuții despre anxietate, epuizare, presiune, deviații comportamentale, colegi nesiguri, deprimați, manageri încărcați cu toate problemele echipei, nervi întinși la maximum, dezechilibre. Sunt, însă, trăiri care nu ar trebui să ne surprindă, după 4 ani foarte dificili, marcați de o pandemie, un război, un context economic în cel mai bun caz incert și cine știe câte alte situații particulare, personale, care s-au așezat pe acest fond deloc prielnic”, relatează Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.
Oamenii au fost întrebați care sunt stările emoționale pe care le-au resimțit cel mai puternic în ultimul an, iar mai mult de jumătate (53,4%) au pus pe primul loc teama că veniturile pe care le au nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și nu vor reuși să se mai descurce din punct de vedere financiar.
De asemenea, un procent de 37,6% au susținut că se simt neînțeleși de angajator, iar 32% au inclus în lista acestor stări teama de a nu-și putea găsi un job nou. 23,3% dintre respondenți menționează că și-au pierdut echilibrul emoțional. Mai multe stări negative cu care s-au confruntat românii în ultimul an constau în îngrijorarea că ar putea să-și piardă jobul, singurătatea sau depresia. 2 din 10 dintre respondenți spun că ultimul an fost, în general, unul bun și nu au resimțit prea multe motive de îngrijorare.
„Deși vedem destul de multe motive de îngrijorare, dar și transparență în a le recunoaște, întrebați dacă au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic de specialitate, doar 33,5% dintre participanții la sondaj au răspuns afirmativ. Dintre aceștia, 62,4% nu au făcut nimic în acest sens, 35% au început să meargă la terapie și au plătit din resurse proprii costurile aferente, iar 2,6% au avut parte de terapie, ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează”, ne explică Raluca Dumitra.
Te-ar putea interesa și: TOP cele mai stresante meserii pentru români: ”Presiunea de a lua decizii vitale poate fi absolut copleșitoare”
Aproximativ jumătate din numărul persoanelor care recunosc că ar fi avut nevoie, dar nu au mers la terapeut pentru a beneficia de tratament specializat, spun că motivul este legat de bani și că nu și-au putut permite să acopere aceste cheltuieli suplimentare.
Pe de altă parte, aproape o treime nu au recurs la această modalitate de stopare a burnout-ului, mărturisind că nu s-au simțit confortabil să vorbească despre problemele lor cu un străin. 3,4% au declarat că le este teamă că ar putea fi judecați de cunoscuți. Mai multe motive care au intervenit în acest caz au fost lipsa timpului, faptul că nu au găsit un psiholog cu care să fie compatibili sau că au încercat, pe cont propriu, să își rezolve problemele care îi apăsau.
De asemenea, se pare că o treime dintre cei care au apelat la ajutor specializat pe parcursul ultimului an spune că se simte la fel ca înainte și că nu observă nicio schimbare în urma terapiei. 35,8% spun că se simt mai liniștiți acum, iar 28,3% susțin că au devenit mai încrezători în ei înșiși. Pentru 3,1%, sesiunile de terapie au avut un efect advers și spun că se simt mai agitați decât înainte de a le începe, conform sondajului.
„Această preocupare pentru echilibrul emoțional devine tot mai evidentă atât în rândul candidaților și angajaților, cât și al angajatorilor, care au înțeles că starea de bine a oamenilor din echipe are un impact direct și, de multe ori, imediat în business. De aceea, de aproximativ patru ani încoace, vedem că în structura pachetelor de beneficii extrasalariale a început să apară accesul la consiliere psihologică, chiar dacă încă timid”, mai spune Dumitra.
45% dintre respondenți declară că acest lucru nu se întâmplă în compania pentru care lucrează, deși și-ar dori, Alți 41,3% spun că nici nu au acest beneficiu, dar nici nu cred că ar fi nevoie, iar 7,3% au răspuns că angajatorul lor a oferit dintotdeauna acces la terapie. Pentru 2,8% compania a inclus terapia în ultimul an, iar 3,5% au acest beneficiu din 2020, după declanșarea pandemiei de Covid.
Din punct de vedere al relației pe care o au cu angajatorul lor, 77,7% nu cred că aceștia sunt interesați de sănătatea emoțională a angajaților. Mai mult de atât, locul de muncă îi expune unei serii de generatori de stres, cum ar fi faptul că muncesc prea mult, că au un salariu prea mic, că nu au o relație bună cu managerul sau cu alți membri ai echipei, că nu le este permis să lucreze remote sau că nu se simt pregătiți și nu fac față sarcinilor de la job.
Sondajul în cauză care prezintă problemele legate de burnout a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion de 1.572 de respondenți care, la momentul completării sondajului, erau angajați.