Raportul Mondial al Fericirii. Țările nordice sunt toate relativ bogate și fericite, dar nu toate națiunile relativ bogate sunt fericite ca nordicii. Singapore, a treia cea mai bogată țară din lume, se află pe locul 26, în timp ce Arabia Saudită, una dintre cele mai bogate din lume, se află pe locul 27.
Singurul factor monetar pe care ar trebui să-l analizăm este că țările nordice sunt cunoscute pentru că au niveluri scăzute de inegalitate a veniturilor, totuși cercetătorii nu au demonstrat că aceasta se corelează, de fapt, cu o satisfacție ridicată a vieții.
Cu toate acestea, ceea ce au reușit să demonstreze este că, dacă inegalitatea veniturilor duce la neîncredere, atunci contribuie în mod direct la scăderea satisfacției vieții. Pur și simplu, oamenii chiar urăsc să se simtă înșelați, se arată într-o analiză realizată de Euronews.
Știința ne spune de ani de zile că genetica joacă un rol în explicarea satisfacției oamenilor față de viața lor. Este ceea ce experții în fericire numesc „biomarkerii” fericirii.
Cu toate acestea, studiile ne spun că 60 până la 70% din diferența de fericire dintre oameni este cauzată de factorii de mediu, așa că doar restul de 30 până la 40% este atribuită geneticii.
Autorii WHR spun, de asemenea, că nu au reușit să demonstreze o relație între dimensiunea populației unei țări și satisfacția vieții.
Și mai mult, țările nordice nu sunt tocmai omogene. Aproximativ 8% din populația finlandeză este născută în străinătate, aproximativ același procent ca în Danemarca, unde 7,5% este străină. Acest lucru nu este atât de diferit de țări precum Franța, unde imigranții reprezintă aproximativ 10% din populație.
Zece din țările de pe lista celor mai fericite au avut o pondere comună de imigranți, în medie de 17,2%, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât media globală.
Alte analize arată că efectul diversității etnice asupra încrederii sociale devine neimportant atunci când există instituții guvernamentale de calitate. Și asta ne conduce la elementul obligatoriu din spatele fericirii nordice: încrederea.
Editorul Raportului Mondial al Fericirii, profesorul John F. Helliwell, care lucrează la studii de fericire de mai bine de 25 de ani, a fost întrebat: cum pot fi națiunile fericite, în stil nordic?
„Răspunsul simplu este să ai scoruri ridicate la toate cele șase variabile. Acolo unde nordicii sunt cu adevărat în frunte, este la încredere și bunăvoință, atât în instituțiile lor oficiale, cât și în comportamentul lor privat”, susține profesorul John F. Helliwell.
Pentru prima dată, Raportul Mondial al Fericirii de anul trecut a evaluat dimensiunea decalajului de fericire dintre jumătățile mai mult și mai puțin fericite ale populației. Un clasament mai înalt înseamnă o inegalitate mai scăzută a fericirii.
Țările nordice se situează toate în fruntea egalității, ceea ce înseamnă că inegalitatea fericirii este practic inexistentă. Majoritatea populațiilor lor se consideră fericite.
„Și se dovedește că oamenii sunt mai fericiți trăind în țări în care decalajul de fericire este mai mic. Și unde este cel mai mic decalajul de fericire? Ei bine, în țările fericite„, a spus Helliwell pentru Euronews Next.
În schimb, Afganistan a avut și unul dintre cele mai mici diferențe de fericire, conform Raportului din 2023, „dar din cel mai rău dintre motive: nimeni nu este fericit”. A rămas cea mai nefericită țară și în noul raport pe 2024.
Datele arată că oamenii sunt mai mulțumiți de viața lor în țările în care există calitate instituțională. Aceasta este, de obicei, împărțită în calitatea democratiei și calitatea beneficiilor sociale. Aceasta din urmă este cel mai strâns legată de fericirea cetățenilor, potrivit WHR: pensii bune, concedii parentale generoase, întreținere pentru bolnavi și invalizi, sănătate și educație gratuite, ajutoare solide de șomaj etc.
„Încrederea este teribil de importantă” susține Helliwell. Unul dintre experimentele pe care le-au dezvoltat pentru a testa și a dovedi importanța încrederii este de a întreba oamenii dacă cred că le-ar fi returnat portofelul dacă l-ar pierde.
Cercetătorii au descoperit o legătură puternică între impozitarea progresivă – o rată de impozitare care crește pe măsură ce valoarea impozabilă crește – și evaluarea oamenilor cu privire la cât de fericiți sunt.
Impozitarea progresivă duce la fericire prin intermediul bunurilor publice și comune, cum ar fi îngrijirea sănătății, educația și transportul public, pe care impozitarea le ajută la finanțare.
„Și până la urmă, ai ghicit, încrederea. Oamenii au încredere că banii vor fi folosiți și distribuiți cu înțelepciune”, se arată în analiză.
Din nou, în societățile mai egale, oamenii au mai multă încredere unii în alții. Și încrederea socială contribuie la construirea unor instituții mai bune.