Eurostat a declarat că gospodăriile sunt responsabile pentru 55% din totalul deşeurilor alimentare din UE în primul an al pandemiei COVID-19, restul de 45% fiind generate în alte etape ale lanţurilor de aprovizionare cu alimente.Risipa totală de alimente în UE a ajuns la 127 de kilograme pe cap de locuitor în acelaşi an, arată datele Eurostat în primul său raport la nivelul UE pe această temă, citate de Reuters.
Următorii mari contribuitori au fost producătorii de alimente şi băuturi, cu 23 kg de deşeuri pe persoană, şi producţia primară, cu 14 kg – sectoare în care există strategii de reducere a deteriorării, cum ar fi utilizarea pieselor aruncate ca produse secundare, a declarat Eurostat. Restaurantele şi serviciile de alimentaţie au reprezentat 12 kg de deşeuri alimentare pe persoană în 2020, adică 9% din totalul blocului, în timp ce comerţul cu amănuntul şi alte tipuri de distribuţie de alimente au risipit cel mai puţin.
Impacturile deșeurilor alimentare asupra mediului nu se limitează numai la utilizarea terenurilor și a apei. Conform foii de parcurs a Comisiei Europene, lanţul de valori alimentar și de băuturi din UE determină o rată de 17 % din emisiile noastre directe de gaze cu efect de seră și 28 % din utilizarea resurselor materiale.
Tristram Stuart, autorul și unul dintre organizatorii cheie ai iniţiativei „Feeding the 5k” (o iniţiativă de furnizare de alimente pentru 5 000 de oameni în Trafalgar Square în Londra), recunoaște că majoritatea ţărilor bogate aruncă între o treime și jumătate din toată cantitatea lor de alimente.
„Nu este numai o problemă a lumii bogate. Ţările în curs de dezvoltare se confruntă uneori cu niveluri de eliminare a alimentelor ca deșeuri la fel de ridicate ca și cele din ţările bogate, însă din motive foarte diferite. O mare parte din vină o are lipsa unei infrastructuri agricole adecvate, precum tehnologia post-recoltare. Puteţi estima că cel puţin o treime din aportul total de alimente din lume se aruncă”, spune Tristram.
Deșeurile alimentare se produc în fiecare fază a lanţului de producţie și de aprovizionare, precum și în faza de consum. Pentru aceasta pot exista multe motive. O parte din deșeurile alimentare sunt produse în urma aplicării legilor, care sunt deseori implementate pentru a proteja sănătatea umană. O altă parte poate fi legată de preferinţele și obiceiurile consumatorului. Toate fazele și motivele diferite trebuie să fie analizate și stabilite drept necesare pentru a reduce deșeurile alimentare.
Alte articole: O nouă estimare sumbră a Uniunii Europene. Ce urmează să se întâmple cu producția de porumb, după ce s-a confirmat o nouă scădere