România, în perioada 1 iulie – 8 septembrie 2024, a fost cel mai mare exportator de grâu din UE, cu o cantitate de 1,72 milioane de tone, urmată de Lituania (620.000 de tone), Bulgaria (550.000 de tone), Germania şi Franţa (ambele cu 500.000 de tone).
În ceea ce privește orzul, țara noastră a vândut o cantitate de 1,321 milioane de tone, în scădere cu 34% faţă de perioada similară a sezonului 2023/24, precum şi 184.023 de tone de porumb, în scădere cu 20% față de 2023.
Comisia Europeană mai arată că importurile UE de grâu au rămas practic neschimbate, la 1,373 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 20% până la 3,848 milioane de tone. Ucraina a fost cel mai mare furnizor de porumb şi grâu al UE, cu 2,297 milioane de tone, respectiv 866.658 de tone, potrivit Agerpres.
Spania a fost cel mai mare importator de grâu din UE, cu 810.000 de tone, dar și de porumb, cu 1,28 milioane de tone.
De precizat că datele de export în cazul Franţei sunt incomplete de la începutul anului calendaristic 2024, în timp ce datele de export şi import pentru Bulgaria şi Irlanda sunt incomplete de la începutul anului agricol 2023/24.
Românii și-ar putea lua adio de la mere, pere, cartofi, porumb și alte fructe sau legume cu care ne-am obișnuit de zeci de ani, totul din cauza climei care se schimbă într-un ritm alert. Kiwi şi curmale la Dăbuleni, smochini în Roşiori sau goji la Braşov ar putea fi următoarele plantații în țara noastră, iar fermierii trebuie să se orienteze la produsele cultivate conform temperaturilor actuale.
Adaptarea în România a culturilor mediteraneene apare, din nefericire, în contextul în care schimbările climatice pun sub semnul întrebării producţiile culturilor tradiţionale.
De mulți ani încoace, iernile sunt multe prea blânde, iar primăverile cu temperaturi ridicate, cum au ajuns în acest an la maxime de 30 grade C în aprilie, verile foarte călduroase şi toamnele cu secetă sunt semne ale viitoarei clime din România, temperaturi nespecifice țării noastre, dar cu care trebuie să ne obișnuim.
„Din experienţa noastră, am dovedit că se pot face curmale, kiwi, kaki şi fistic la Dăbuleni. Chiar şi măslinul vegetează aici, înfloreşte, leagă, dar încă nu a dat fructe“, spune Aurelia Diaconu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.