Conform unui infografic realizat de Monitorul Social, România se numără printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante în sectoarele industrial, construcții și servicii, cu un procent de doar 0,8%. Această rată este mult sub media UE de 2,9%, indicând dificultăți pe piața forței de muncă din România, comparativ cu țările vestice. De exemplu, Austria, Belgia și Germania au rate semnificativ mai mari, depășind 4%, potrivit capital.ro.
Pe lângă România, Polonia, Bulgaria și Slovacia au rate similare scăzute. În schimb, economiile vestice, mai puternice, prezintă o cerere ridicată de forță de muncă. Deși România are o rată a șomajului de 5,6%, apropiată de media europeană, situația pe piața muncii este dezechilibrată. Cerințele angajatorilor nu se aliniază cu competențele disponibile pe piață.
Te-ar mai putea interesa și: Genesis Property: Peste 82% dintre angajați s-ar adapta dacă angajatorul le-ar cere să vină zilnic la birou. Separarea mai bună între job și viața personală, printre principalele beneficii
foto: joburi
O altă problemă majoră este migrația economică ridicată, care reduce capacitatea pieței muncii din România de a atrage și reține forța de muncă, mai ales în industriile esențiale. Acest fenomen afectează capacitatea țării de a concura cu economiile mai dezvoltate ale UE, unde flexibilitatea și digitalizarea locurilor de muncă sunt mai avansate. În România, locurile de muncă vacante rămân reduse, în special din cauza lipsei unei politici coerente pentru crearea și susținerea unei piețe dinamice de muncă.
Pe lângă migrație, pandemia de COVID-19 a avut un impact de durată asupra pieței muncii, afectând cererea și oferta de locuri de muncă. Țările din Europa de Vest, care au o rată mai ridicată a locurilor vacante, au avut o mai mare flexibilitate în adaptarea la noile provocări economice, iar România continuă să se confrunte cu un ritm lent de recuperare.
România are o rată scăzută a locurilor de muncă vacante, influențată de politicile europene care promovează digitalizarea și flexibilitatea muncii. Migrația economică ridicată afectează capacitatea țării de a atrage noi angajați în industrii, servicii și construcții, comparativ cu economiile vestice.
Te-ar mai putea interesa și: Generația Z: vise mari, dar pe eforturi mici. Un nou studiu relevă ce vor românii atunci când vine vorba despre jobul ideal