- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

România ocupă ultimul loc în UE la competenţe digitale. Câţi români au noţiuni informatice de bază

23 Jun, 22:05 • Cornel Ghimeșan
O statistică realizată de Istat dezvăluie că în 2021 doar 27,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază, un procent care ne plasează pe ultimul loc din UE. DeasupraRomâniei se află Italia (45,7%), Polonia (42,9%) şi Bulgaria (31,2%).
România ocupă ultimul loc în UE la competenţe digitale. Câţi români au noţiuni informatice de bază

România, pe ultimul loc în UE la competenţe digitale. Conform raportului realizat de Istat, ompetențele digitale fac parte din Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale și din Planul de acțiune pentru educația digitală. Obiectivul țintă stabilit pentru anul 2030 este ca cel puțin 80% dintre cetățeni (utilizatori de internet în ultimele 3 luni și cu vârste între 16 și 74 de ani) să aibă competențe digitale de bază (pentru toate cele 5 domenii identificate prin cadrul 2.0, adică „informații și alfabetizarea datelor”, „comunicare și colaborare”, „creare de conținut digital”, „securitate” și „rezolvare a problemelor”).

România ocupă ultimul loc în UE la competenţe digitale

De altfel, în 2021, la nivel european această pondere era de 53,9%. Finlanda (79,2%) și Țările de Jos (78,9%) prezentau deja din 2021 valori aproape în concordanță cu obiectivul țintă din 2030. Pentru a atinge același obiectiv, Italia va trebui să înregistreze în anii următori o creștere în medie anuală de 3,8 puncte procentuale.

Citeşte şi: Meciul în cuşcă dintre Elon Musk şi Mark Zuckerberg ar putea genera peste un miliard de dolari. Ce spune Dana White, preşedintele UFC

Anul trecut, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:

1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;

2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;

3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;

4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.

Citeşte şi: Grevele din transporturi dau peste cap vacanţele în Europa. Care sunt ţările unde se anunţă greve în iunie şi iulie

Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul European.

Urmărește Daily Business pe Google News
Trăim în secolul vitezei, în secolul în care ORICE este la un click distanța, iar diferențele sunt dictate de calitatea “ambalajului”. Trăim în secolul în care suntem victimele dezinformării ... citește mai mult