Se pare că nemulțumirile românilor care locuiesc la bloc sunt comune și au legătură cu vecinii, fie că este vorba de inundații, fie de zgomot. Unele persoane au încercat să izoleze fonic apartamentele, însă sunt în continuare multe situații în care locatarii se plâng de gălăgia care vine din apartamentele vecine.
Unele persoane nu mai suportă să locuiască la bloc, asta și pentru că în continuare există situații în care aceștia se plâng de gălăgia pe care o fac, mai ales, cei mici.
Este și cazul unei românce care a relatat situația sa în mediul online.
„De vreo 5-6 luni (abia mai) suport gălăgia, trântitul, urlatul și tropăitul vecinilor de deasupra care au și un plod de vreo 3 ani. Copilul ăla parcă e creat din cea mai oribilă genă a Satanei. Aleargă prin casă ca un descreierat și urlă de parcă îl taie careva. Mă trezește în fiecare zi la 6.45 cu tropăială și urlete, iar după ce vine de la grădiniță pe la 18.00, o ia de la capăt.
În weekend e cel mai rău, că e toată ziua acasă și nici nu este scos afară să-și consume energia sau ceva. Plodul urlă și trântește, mă-sa urlă și răcnește, tac-su stă pe balcon și fumează, total pasiv. Duduie tavanul și se aude de parcă ar fi la mine în casă, bate din picioare, de vibrează și lucrurile în dulapuri. Am încercat pe cale amiabilă să vorbesc cu ei, dar degeaba, că „e copil, nu pot să-l țin legat sau să nu mai existe”. Le-am oferit și soluții pentru atenuarea zgomotelor (covoare de spumă 2-3 straturi). Nimic.
Am încercat cu aceeași monedă (muzică cu bass, le-am strigat de la mine că-s animale și alte chestii „drăguțe” de care nu sunt mândră) dar degeaba, ba mai mult mi-au răspuns din balcon cu aceleași cuvinte. Deci nici așa nu a mers. Colac peste pupăză, lângă mine s-au mutat în chirie alții, cu un alt plod tot de vreo 3 ani care face fix la fel ca cel de sus.
știa mai înțeleg cu 2-3 pumni în perete, dar de cele mai multe ori, nu.Nervii mei sunt întinși la maximum că nu mai am liniște în propria casă (sunt proprietar cu rate, nu mă pot căra în altă parte).
Întrebarea mea: ați fost (sau știți pe cineva care a mers) la poliție pe situații de genul sau chiar în instanță? Am depus online o plângere la poliție, dar nu am nici o rezolvare, nici după 2 săptămâni. Nu vreau să îmi pierd mințile așa că mă gândesc serios la a merge până în instanță și aș vrea să știu la ce să mă aștept (efort, cheltuială, etc.). Dacă aveți și alte sugestii de rezolvare, apreciez!”, a scris acesta pe Reddit.
În secțiunea de comentarii s-au strâns peste 500 de păreri, iar mulți români au precizat că s-au confruntat cu genul acesta de probleme atunci când locuiau într-un bloc.
„Cred că cea mai bună decizie a mea fost să mă mut într-un bloc de pensionari, stau de 3 luni și nu am auzit niciun tropăit sau alt zgomot. Și eu am avut o haită de vreo 7 pocăiți cu 2 copii deasupra, am vândut și m-am mutat după ce am încercat toate variantele cu ei.
Inclusiv poliția le-a spus să își pună covoare, nu au făcut nimic.Din păcate nu există multe soluții în cazurile astea. I-am avertizat pe cei la care am vândut apartamentul, aveau și ei 2 copii..”, a spus cineva.
„Copiii de grădiniță nu merg, aleargă. Asta e setarea lor ”din fabrică”. Eu am fost cea mai șocată să aflu asta, că trebuia să alerg după ei. Când mai cresc, aleargă, țopăie, fac tumbe, roata, mersul este o necunoscută”, a spus cineva.
„Copilul ăla o să facă gălăgie ani la rând. Pune-i pe părinții lui să-ți dea bani. Vezi că trebuie dați în judecată părinții pentru pagubă morală pe care tu ai suferit-o (o cuantifici în valoare de atât), nu dai copilul în judecată, că e minor, iresponsabil, și imun în fața legii”, a fost un alt comentariu.