Românii preferă tot mai mult cumpărăturile online. La nivelul UE, 91% dintre persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2022, din care 75% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Ponderea celor care au cumpărat online a crescut de la 55% în 2012 la 75% în 2022, o creştere de 20 pp.
Cea mai ridicată pondere a utilizatorilor de internet care au cumpărat sau au comandat online bunuri sau servicii în 2022 s-a înregistrat în Ţările de Jos (92%), Danemarca (90%) şi Irlanda (89%), iar cea mai scăzută în România şi Bulgaria.
Cele mai frecvente achiziţii online au fost articolele de îmbrăcăminte (inclusiv vestimentaţie sportivă), încălţăminte şi accesorii (comandate de 42% din cumpărătorii online). Dispozitivele portabile sunt urmate de livrări de la restaurante, lanţuri de fast-food şi servicii de catering (19%), cosmetice (17%), mobilă, accesorii pentru locuinţă şi produse de grădinărit (16%), cărţi printate, reviste sau ziare (14%), articole sportive (excluzând vestimentaţie sportivă, 14%).
În 2022, în rândul utilizatorilor de internet din UE, 21% au utilizat platformele de economie colaborativă pentru a cumpăra sau comanda bunuri fizice de la alte persoane, în timp ce 6% şi-au închiriat spaţiul de cazare, 1% au utilizat un serviciu de transport şi sub 1% au comandat servicii menajere prin astfel de platforme.
Persoanele cu vârsta între 25 – 34 de ani şi 35 – 44 de ani aveau în 2022 o tendinţă mai ridicată decât media să cumpere bunuri de la alţi vânzători privaţi, cu o pondere de 29% în rândul utilizatorilor de internet din UE.
Citește și: Noi creșteri de prețuri pentru români în 2023. Cu cât s-a scumpit coșul de cumpărături în ianuarie
Situația dificilă din Ungaria, marcată de faptul că forințul a atins un minim istoric, le face viața viața cumplită maghiarilor, care nu mai fac față scumpirilor. În acest context, România s-a transformat într-un mic paradis. Se pare că tot mai mulți unguri trec granița în România, iar acest lucru nu se întâmplă numai pentru cumpărăturile pentru alimente și combustibil, ci și pentru a-și găsi locuri de muncă.
În Arad și Bihor, județele în care industria s-a dezvoltat tot mai mult în ultimii ani, au devenit atractive pentru maghiarii care optează pentru un loc de muncă acolo.
„Există un flux dinspre Ungaria către România în care cetățeni, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, optează pentru companiile angajatoare din județul Bihor. Pe partea de est a Ungariei, nivelul șomajului este mai ridicat decât în județul Bihor”. Csaba Bekesi, director AJOFM Bihor.
Se pare că unul dintre principalele motive pentru care ungurii optează pentru job-uri în România este salariul, care conform acestora ar fi mai mare decât în Ungaria. „Aici câștig mult mai bine și e mai aproape. Debrecen e la aproape 60 de kilometri, și e prea departe. Aici, dus-întors, faz zilnic 40 de kilometri. Că acolo unde stăm noi nu găsim deloc locuri de muncă”, spune Dora Szekey, angajată din Ungaria.