Construirea unei mici afaceri-păstrăvării în spatele gospodăriei proprii este adesea un vis împlinit pentru iubitorii de acvacultură din România. Aceasta a fost povestea lui Vasile Todosia, un inginer constructor de bază, care, în calitate de președinte și membru fondator al Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta, a reușit să dezvolte o fermă piscicolă denumită și păstrăvărie plutitoare. Această realizare a fost posibilă după investiții de aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene și din surse proprii, a precizat businessmagazin.ro.
„O păstrăvărie înseamnă ceva mic, în spatele casei. Proiectul nostru este o fermă piscicolă, care în primul an va produce 360 de tone de păstrăv, iar în următorii ani ne propunem să mergem spre 1.000 de tone. Aşa am început – am luat o păstrăvărie, cum ia toată lumea, ca să am ceva de lucru.
De la o afacere păstrăvărie mică, pe care am pornit-o pentru mine, ca un hobby, am ajuns să cunosc oameni pasionaţi de acvacultură la fel ca şi mine şi să ne unim în cooperativă, iar astfel am ajuns cel mai mare producător de păstrăv din România”, a spus Vasile Todosia, preşedinte şi membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Ţara Ta, în cadrul unui eveniment cu presa susţinut la ferma piscicolă aflată pe lacul Oaşa, al doilea cel mai mare lac artificial din România.
Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta este compusă din mai multe companii, printre care se numără Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, Salmontana, Vision Progress Consulting, Mario Piscicola, Păstrăv de Făgăraş şi Romavet Investment, care operează ferme și unități moderne în diverse localități din țară. În 2022, această cooperativă a înregistrat venituri de aproape 12 milioane de lei, în creștere cu peste 190% față de anul precedent, conform datelor publice.
Proprietarul fermei a menționat că obiectivul de a produce 1.000 de tone de păstrăv în următorii ani ar reprezenta aproximativ 25% din producția totală de păstrăv din România în prezent.
„Este un proiect mare, muncit, care cred că va avea un final de care toţi ne vom bucura – vom mânca un peşte bun, dintr-un lac curat şi nu vom mai importa atâta peşte cât importăm în momentul de faţă. În prezent, importăm circa 50% din păstrăvul care ajunge pe masa românilor”, spune el.
Parcursul de la o mică afacere-păstrăvărie din spatele casei până la transformarea acesteia într-o fermă piscicolă pe un lac cu o suprafață de peste 4 kilometri pătrați a fost plin de provocări pentru Vasile Todosia. A trebuit să parcurgă diverse etape care i-au testat răbdarea până când visul său a devenit realitate. Cu toate acestea, el subliniază că cea mai importantă parte a călătoriei a fost faptul că nu a fost singur, ci a avut sprijinul altor pasionați de acvacultură din cooperativă alături de el.
„Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este asocierea – cu soţia, cu un partener sau în business. Însă noi, românii, începem să ne maturizăm şi să înţelegem că asocierea aduce numai beneficii. Când lucrezi într-o echipă, chiar dacă uneori e greu, viaţa ne demonstrează că cea mai bună organizare este asocierea – dacă unul nu poate, va exista celălalt care va putea”, a mai spus Vasile Todosia.