Silviu Prigoană: Povestea omului de afaceri care a transformat dificultățile în miliarde. De la frigotehnist la magnat al gunoiului

Silviu Prigoană, un om de afaceri clujean care a fost unul dintre cei mai bogați români în urmă cu 17 ani, a murit pe 12 noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani, într-un restaurant din Șimon (Bran), în urma unui presupus infarct miocardic. A fost cunoscut pentru succesul său în afaceri, având o avere estimată la 80 de milioane de dolari în perioada de apogeu a carierei sale. Prigoană a fost un antreprenor dinamic, activând într-o varietate de domenii, inclusiv televiziune, tehnică medicală, producție de alcool și servicii de furnizare TV. A fost fondatorul Realitatea TV, Etno TV și Taraf TV și acționar principal al Rosal Grup, potrivit economedia.ro.

„Primul meu business l-am facut încă de la grădiniță, când prosteam copiii. Le dădeam jucării stricate pe jucării bune. Primii bani adevărați i-am făcut prin clasa a patra, când mi-am cumpărat un aparat de fotografiat și făceam fotografii. Mă costau 25 de bani materialele și eu luam 3 lei pe o poză”.

Te-ar mai putea interesa și: Silviu Prigoană trăiește boierește din pensia de 11.000 de euro. Cât va primi după recalculare

foto: Silviu Prigoană

Silviu Prigoană: Povestea omului de afaceri care a transformat dificultățile în miliarde. De la frigotehnist la magnat al gunoiului

Prigoană s-a născut pe 22 decembrie 1963 în Gherla, județul Cluj, și a avut o educație modestă. După ce a terminat liceul în orașul natal, a plecat la București în 1991. A studiat dreptul la Universitatea Banatului din Timișoara și a obținut licența în 2011. Deși a început prin munci simple ca mecanic și frigotehnist, viața sa s-a schimbat dramatic după un accident de muncă în 1984, când a rămas fără un picior. Acest incident a fost un punct de cotitură în viața sa și l-a determinat să investească într-un centru de protezare ortopedică, devenind astfel un antreprenor în domeniul medical.

„Lucram la o fabrică din Gherla, eram frigotehnist. Într-o zi s-a rupt un grătar și am căzut într-o mașină de tocat, care mi-a tăiat piciorul. După aceea am vrut să mă pensionez pe caz de boală.

Eram doar după vreo doi ani de muncă și voiau să-mi dea o pensie de 500 de lei pe lună. Eu am stat însă trei luni în concediu medical și apoi m-am întors. În cele trei luni am stat internat în spital și am suferit trei operații, pentru că mi se tot cangrena piciorul. Medicii tot trebuiau să-mi taie din el. La cea de-a treia operație am avut parte și de moarte clinică. A durat cam 8 minute, dupa cum mi-a spus medicul anestezist. Mi-au făcut trei anestezii și abia m-au mai resuscitat”, mărturisea acesta.

Începuturile sale financiare au venit însă din speculă. Prigoană povestea despre afacerea sa de succes din perioada post-comunistă, când a cumpărat trenuri întregi de cereale și le-a transformat în alcool, în parteneriate profitabile cu fabricile de alcool și distribuitorii de produse alimentare.

„Marea șansă în business a fost Revoluția. Asta a fost marele meu noroc și marea mea șansă. Și a lui Ion Țiriac și al tuturor miliardarilor din top 300”, mai declara acesta.

Aceasta a fost prima sa mare oportunitate de afaceri care l-a propulsat în lumea afaceriștilor de succes din România post-Revoluție.

„Primul business pe care l-am făcut eu după Revoluție a fost prelucrarea cerealelor. Eu le transformam în alcool. Deci eu mi-am dat demisia de la fabrica unde lucram, am mers cu Ghiță, prietenul meu, și cumpăram trenuri întregi de cereale din sud, era la liber.

Mergeam și cumpăram de la tot felul de depozite de astea mari de cereale. Le aveau strânse din 89 și în 90, în primăvară, am mers și am cumpărat de la ăia. Noi am mers și am luat un tren de cereale și l-am dus să îl facem alcool. Am făcut contract cu ICS Alimentara să vindem alcoolul la ăia și contract cu fabrica de alcool să ne prelucreze cerealele respective, să le ambaleze la sticle de jumătate.

1999, era un mare grup media. (…) Trustul era mult mai mare, cu presa scrisă, erau revistele pentru femei, reviste de sport pentru bărbați, dar la un moment dat, asociații cu care am negociat povestea trustului s-au retras, erau din Elveția”, spunea omul de afaceri în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”.

Pe lângă afacerile sale, Prigoană a intrat și în politică, fiind ales deputat de București din partea Partidului Democrat Liberal (PDL) în 2008. A fost o figură controversată, iar în 2010 a propus un proiect de lege care visa relocarea Parlamentului României în clădirea Bibliotecii Naționale și transformarea Casei Poporului într-un centru internațional de conferințe și cazinouri. Ideea sa a fost privită cu scepticism de unii, dar a subliniat dorința sa de a transforma România într-o destinație internațională de afaceri.

În ceea ce privește averea sa, Prigoană a declarat în 2008 că deținea mai multe imobile, terenuri și bunuri valoroase, inclusiv un imobil în Chicago și diverse colecții de timbre și ceasuri. La momentul morții sale, el încasa o pensie de aproximativ 65.000 de lei pe lună, ce provenea din veniturile din activitățile sale economice și pensia de fost parlamentar.

„Era vorba de mutarea Parlamentului României în actuala Bibliotecă Națională, unde urmau să aibă birouri toți parlamentarii. Erau săli de plen, toată logistica făcută acolo. Casa Poporului trebuia transformată în centru internațional de conferințe…un soi de Las Vegas.

În Las Vegas, numai 9% din cei care ajung acolo joacă la cazinouri. 91% se duc la conferințe internaționale, congrese de toate felurile…de chirurgie…marile expoziții internaționale, de broadcast spre exemplu…de orice sunt la Vegas. Sunt niște săli imense unde au cazare și masă.

Există în Casa Poporului niște săli imense și de la etajul doi în sus se pretează să faci hotel, nimic altceva. Se creau 40.000 de locuri de muncă.

A venit cu private-jet-ul un patron de cazinouri care a făcut și cazinoul de la Macao. S-a uitat pe lângă Casa Poporului și a spus: ce putem noi oferi sunt 10 milioane de dolari pe lună chirie. Asta însemna 120 de milioane pe an, plătirea tuturor cheltuielilor intrau tot în grija lor, inclusiv renovarea internă, fără a se umbla la exterior, decât cu acordul arhitecților.

Am făcut ofertă în sensul ăsta.

În spatele Casei Poporului, unde s-a făcut Catedrala Mântuirii Neamului, terenul pe care l-a dat (n.red. fostul premier Emil) Boc Patriarhiei, cu titlu gratuit, acolo trebuia să fie heliport. De la Băneasa și Otopeni, când veneau magnații cu avionul privat, îi lua cu elicoptere-taxi și îi ducea în spate. De acolo le făcea primirea în interior.

Au lucrat doi ani de zile oameni la studii. (…)

De ce mutam (Parlamentul – n.red.) în Biblioteca Națională? Am avut de la Academia Română o adresă oficială în care îmi spunea că – cerând eu niște date tehnice despre Biblioteca Națională – actuala clădire a Bibliotecii nu se pretează a fi Bibliotecă Națională, pentru că proiectul era foarte vechi și nu putea asigura microclimatul arhivelor”, a spus Prigoană în cadrul unui podcast.

Prigoană a fost un om de afaceri cu un impact semnificativ pe piața media, dar și pe alte sectoare economice din România. Familia sa, inclusiv cei patru copii (doi din prima căsătorie și doi cu Adriana Bahmuțeanu), va moșteni averea acumulată de el de-a lungul carierei sale.

„Am lăsat totul copiilor. Soției mele poate să-i lase mama și tata ei, nu eu”, a spus Prigoană, în trecut, citat de ProTV.

Te-ar mai putea interesa și: Silviu Prigoană, un magnat al afacerilor, a murit subit!