Drepturile angajaților, încălcate de majoritatea angajatorilor. Cel mai mult îi afectează atunci când nu îşi pot lua concediu de odihnă când vor sau cât vor, după cum spun 25,4% dintre respondenţi. 22% sunt deranjaţi de faptul că au fost obligaţi să facă ore suplimentare sau că acele ore nu au fost plătite extra (18,5%).
9,1% au fost chemaţi să lucreze şi în weekenduri, deşi jobul lor presupunea un program exclusiv de luni până vineri, 8,1% au fost plătiţi la negru, iar lista drepturilor încălcate cel mai frecvent continuă cu concedieri fără preaviz, concedieri în perioada sarcinii sau imediat după revenirea din concediul de maternitate.
Citește și: Ce vrea statul de la angajați? Anunțul de angajare este halucinant: „Respect pentru autoritate și ierarhie”
„Faptul că doar jumătate dintre angajaţi ştiu şi se informează în legătură cu drepturile pe care le au reprezintă o realitate care, din păcate, a lăsat loc, de-a lungul timpului, multor abuzuri, dar a şi creat un clivaj între angajaţi şi angajatori şi a format două tabere care, de multe ori, sunt adverse, deşi nu ar trebui să fie.
Este firesc să te revolţi atunci când ţi se încalcă un drept legal, însă la fel de firesc este să încerci să afli ce intră la categoria de „aşa da” şi ce intră la „aşa nu” când vine vorba despre drepturile pe care le ai. Tocmai din acest motiv, îi încurajăm pe candidaţi să se pună la curent cu tot ce trebuie să ştie din acest punct de vedere.
Au acum la îndemână o platformă care conţine toate informaţiile despre drepturile pe care le au la job astfel încât să facă alegeri de carieră în cunoştinţă de cauză”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.
Deşi 86% dintre respondenţi au simţit că le-au fost încălcate drepturile cel puţin o dată, doar 65% au discutat cu managerul direct despre acest lucru şi au solicitat remedierea situaţiei. În 9 din 10 cazuri, însă, rezultatul aşteptat a întârziat să apară, iar problemele au persistat.
„Astfel de situaţii îi descurajează, adesea, pe angajaţi, nu doar pentru că se simt nedreptăţiţi, ci şi pentru că nu reuşesc să găsească un aliat în managerul direct şi se simt ignoraţi. Întrebaţi dacă şi-au dat vreodată demisia din cauza faptului că angajatorul le-a încălcat drepturile, 44,2% au răspuns afirmativ, 32,9% au răspuns negativ, iar 22,9% au spus că nu, dar că, dacă ar fi acum puşi într-o situaţie similară, nu ar ezita să renunţe la respectivul loc de muncă”, mai spune Raluca Dumitra.
Sunt, însă, şi factori care i-ar putea face să treacă mai uşor cu vederea anumite abateri. Primul este nivelul salarial. O treime dintre participanţii la sondaj au recunoscut că ar putea trece peste nerespectarea unor drepturi dacă ar avea un salariu foarte mare. 20% ar face acest lucru dacă respectivele drepturi nu ar fi cu adevărat importante pentru ei, în timp ce 36% cred că nimic nu i-ar putea face să accepte o astfel de situaţie.
„Din păcate, există şi o categorie, destul de mică, ce-i drept, a resemnaţilor. Respectiv a celor care gândesc că toţi angajatorii procedează la fel şi, prin urmare, nu pot face nimic pentru a schimba starea lucrurilor”, adaugă Raluca Dumitra.
Concediul de odihnă şi posibilitatea de a-şi lua zile libere oricând îşi doresc (în limita numărul de zile libere care le revin în fiecare an) reprezintă dreptul la care angajaţii ţin cel mai mult. Este urmat de respectarea programului de muncă, declararea întregului salariu în contractul de muncă, plata orelor suplimentare şi dreptul de a nu fi supravegheat video fără acord. Sondajul a fost realizat în luna mai a acestui an, pe un eşantion de 1.642 de angajaţi.