Termenul „scump” evocă, de obicei, imagini cu iahturi de lux, vile impunătoare sau chiar valori intangibile, cum ar fi iubirea. Cu toate acestea, există un bun de o valoare uluitoare care rar este asociat cu aceste idei: antimateria. Această substanță aproape mitică, produsă în adâncurile acceleratoarelor de particule, are un preț colosal de 62,5 trilioane de dolari pe gram. Deși nu are o formă tangibilă și nu poate fi extrasă din Pământ ca mineralele prețioase, antimateria atrage atenția datorită proprietăților sale extraordinare și potențialului incredibil de energie, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: A fost descoperită o substanță periculoasă găsită în parfumurile brandurilor celebre. Autoritățile au emis o alertă europeană
foto: acceleratorul de particule CERN
Universul nostru este construit din materie, care este compusă din particule fundamentale cum ar fi protonii, electronii și neutronii. Totuși, în 1930, fizicianul Paul Dirac a revoluționat înțelegerea noastră despre univers, introducând conceptul de antiparticule – particule cu masă identică, dar cu sarcini opuse față de cele ale materiei obișnuite. Astfel, au fost descoperite particule precum pozitronul (antieletronul), antiprotonul și antineutronul, fiecare fiind „opozite” ale omologilor lor din materia normală.
Interacțiunea dintre materie și antimaterie nu este una pașnică, ci duce la un fenomen spectaculos de anihilare, proces în care cele două tipuri de particule se distrug reciproc, eliberând o cantitate enormă de energie, conform formulei lui Einstein.
Această energie generată prin anihilarea materie-antimaterie este mult mai puternică decât orice explozie cunoscută, chiar și cele nucleare, având un potențial de distrugere mult mai mare decât TNT-ul sau armele nucleare.
Deși antimateria este o substanță evazivă și extrem de rară în universul nostru, ea nu este o simplă fantezie științifică. La acceleratoarele de particule, cercetătorii reușesc să creeze antimaterie prin procese foarte precise. Un exemplu notabil este crearea antihidrogenului, un atom format dintr-un antiproton și un pozitron. Acesta este echivalentul antimateriei atomului de hidrogen, dar cu sarcini opuse. În 1995, la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), cercetătorii au reușit pentru prima dată să producă antihidrogen prin coliziuni între antiprotoni și atomi de xenon, generând astfel pozitroni, care ulterior s-au combinat cu antiprotonii.
Creația antihidrogenului nu este doar un rezultat al întâlnirii particulelor; este o realizare științifică complexă, care necesită controlul extrem al condițiilor de laborator. O mare provocare constă în stabilizarea antimateriei, care, prin natura sa, este instabilă și are tendința de a se anihila rapid cu materia din jur. Pentru a prelungi durata de viață a antimateriei, cercetătorii au reușit să răcească antihidrogenul până aproape de zero absolut, ceea ce ajută la minimizarea interacțiunii acestuia cu materia normală și la prevenirea anihilării.
Costul extraordinar al antimateriei este rezultatul unei combinații de factori: tehnologia de vârf necesară pentru crearea acesteia, consumul uriaș de energie și complexitatea proceselor implicate. Producerea antimateriei implică utilizarea acceleratoarelor de particule, cum ar fi Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, un accelerator gigantic de 16 km lungime, construit pe parcursul a zece ani cu o investiție de 4,75 miliarde de dolari. Aceste acceleratoare funcționează la viteze aproape de viteza luminii și consumă cantități colosale de energie – LHC-ul consumând 120 MW de energie electrică, echivalent cu necesarul energetic al unui oraș mare.
Costul anual de operare al CERN este de aproximativ 1 miliard de dolari, iar numai factura de electricitate se ridică la 23,5 milioane de dolari. Având în vedere complexitatea și precizia necesare pentru producerea antimateriei, chiar și crearea unui singur gram de antihidrogen ar dura aproape 100 de miliarde de ani cu tehnologiile actuale, ceea ce face ca antimateria să fie o resursă extrem de costisitoare.
În ciuda costurilor sale astronomice, antimateria reprezintă o minune atât științifică, cât și economică. Potențialul său imens de a genera energie curată și extrem de eficientă o face un obiect de fascinație pentru cercetători și o speranță pentru viitorul tehnologic al omenirii. Totuși, costurile ridicate asociate cu producerea și stocarea antimateriei arată că, în prezent, aceasta rămâne o fantezie inaccesibilă din punct de vedere economic, iar descoperirile în acest domeniu sunt încă departe de a deveni realizabile pe scară largă.
Te-ar mai putea interesa și: Medicament antidepresiv utilizat și în România, retras de urgență pentru că are în compozițe o substanță cancerigenă folosită la rachete