La începutul anului 2025, teoriile conspirației și dezinformările continuă să se răspândească rapid, mai ales pe platformele sociale precum TikTok și X (fostul Twitter), unde filtrele de verificare a informațiilor sunt aproape inexistente. Printre cele mai populare și bizare teorii se numără „FOGVID-24”, care susține că ceața densă observată în primele zile ale anului, inclusiv în România, ar fi o armă chimică creată de oculte pentru a îmbolnăvi populația. Viralizată prin videoclipuri ce prezintă „particule neobișnuit de mari” în ceață, teoria leagă acest fenomen de simptome precum febră, oboseală și migrene, apărute după expunerea la ceață, potrivit Antena 3 CNN.
Te-ar mai putea interesa și: BBC acuză Apple. Știri false generate de AI și atribuite greșit platformei
foto: teorii ale conspirației
În România, teoriile conspirației au fost promovate și prin grupuri afiliate unor personaje controversate, precum Călin Georgescu, care speculează că ceața ar conține nanotehnologie menită să controleze populația. Totodată, se perpetuează idei mai vechi, precum implicarea HAARP în manipularea vremii, fiind invocate recent viscolul din SUA și incendiile din Los Angeles ca efecte ale acestei presupuse arme.
„Multă lume a acuzat dureri în gât sau probleme respiratorii în urma expunerii la acest praf inteligent (smart dust), sau cum au catalogat-o cei în necunoștință de cauză, ceață”, se arată într-una dintre postări.
O altă categorie de teorii implică ordine executive inexistente, atribuite lui Donald Trump, care ar viza confiscarea averilor unor persoane implicate în corupție sau conspirații legate de adrenochrome. Adepții acestor teorii susțin că ordinele s-ar aplica inclusiv în România, justificând astfel refuzul liderilor locali de a „ceda puterea”.
Tot în această sferă de dezinformare revine teoria „Nesara Gesara”, un presupus plan global pentru resetarea economică, care promite ștergerea datoriilor și distribuirea de fonduri uriașe către populație. Aceasta a prins tracțiune pe Facebook în România, fiind asociată cu acțiuni recente ale ANAF, cum ar fi ștergerea datoriilor mici.
Acest val de conspirații reflectă o creștere a influenței dezinformării în spațiul public, alimentată de deciziile unor platforme sociale de a reduce moderarea conținutului, cum este cazul X sau Facebook. Fenomenul subliniază nevoia urgentă de educație digitală și verificare a informațiilor, mai ales într-un context global în care impactul acestor teorii devine din ce în ce mai evident asupra societății.
Te-ar mai putea interesa și: Stareța unei mănăstiri a furat bijuterii și obiecte sacre de 80.000 de euro pentru a-și alimenta stilul de viață extravagant!