România va investi aproximativ 3,6 miliarde de euro în educație prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în scopul modernizării infrastructurii școlare și dotării instituțiilor de învățământ cu echipamente moderne, potrivit economedia.ro.
În ultimii doi ani, de când au început investițiile, au fost încheiate aproape 19.000 de contracte pentru educație, în valoare totală de 530 de milioane de lei, iar 3.640 de firme au obținut contracte, dintre care șapte firme mari au câștigat contracte de 110 milioane de lei.
„Am consulatat catalogul SEAP și doar ei aveau produsele pe care le doream noi. Persoana care se ocupă de achiziții a venit și a spus că e cea mai bună variantă”, susține directoarea Liceului, Carmen Iftinca, pentru Europa Liberă. Nu știe dacă liceul s-a licențiat sau nu pe școaleaviitorului.ro pentru că de această problemă se ocupă informaticianul școlii.
Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Energiei a îndeplinit încă două jaloane din PNRR. Burduja: ”România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic naţional”
foto: PNRR
Ștefan Apăteanu, primar al comunei Corbeanca și un important jucător în domeniul educației, este un exemplu de succes în acest context. Afacerea sa, Edu Apps SRL, a înregistrat o creștere semnificativă în perioada pandemiei, iar firma sa a beneficiat de multiple contracte din fonduri PNRR, obținând aproape 600 de contracte în valoare de peste 30 de milioane de lei. Edu Apps vinde echipamente IT, software educațional și alte produse pentru școli.
În paralel, Apăteanu a deschis alte firme și o asociație, toate beneficiare ale fondurilor PNRR. De exemplu, firma Edu Apps Services a încheiat 104 contracte PNRR în valoare de aproximativ 690.000 de lei, iar Asociația Edu Apps a obținut 149 de contracte, în valoare de 1,27 milioane de lei.
„Deja făcusem implementări în alte sute de instituții în mod gratuit. Soluția era viabilă și corespundea exigențe lor GDPR. N-am cunoștință de ce a făcut ministerul sau de ce alte date dispunea, dar bănuiesc că pentru asta ne-au ales. Pentru faptul că am fost foarte buni.
Gândiți-vă că noi am avut o groază de costuri, faptul că oferă un serviciu gratuit nu înseamnă că noi nu avem costuri – le-am avut, dar am înțeles să facem acest eforturi pentru a da această șansă în pandemie tuturor copiilor”, explică Apăteanu de ce firma sa a fost pe circularele de la minister.
Împreună cu Apăteanu, alte firme, precum SMIS Training Experts & Consultants și Digitality Smart Creative Solutions, au profitat de aceste oportunități, înregistrând contracte semnificative. SMIS Training Experts a încheiat 480 de contracte de formare pentru școli, în valoare de 17,7 milioane de lei, iar Digitality a înregistrat 200 de contracte de 15,5 milioane de lei. Aceste firme au reușit să atragă fonduri publice prin oferirea de servicii educaționale și echipamente pentru implementarea programelor Smart Lab, un proiect important finanțat din PNRR.
„E logic, pentru că, după ce au dat drumul la aceste investiții prin PNRR, noi depusesem deja un efort și eram recunoscuți pe piață ca fiind implementator și integrator de soluții educaționale și era natural ca afacerile să crească”, spune Ștefan Apăteanu.
În ciuda controversei privind posibilele conflicte de interese și avantajele acordate firmelor conectate la stat, Apăteanu și alți beneficiari ai fondurilor PNRR susțin că afacerile lor sunt legale și că au contribuit semnificativ la îmbunătățirea educației în România. Totuși, există critici privind lipsa de transparență și posibilele practici de favorizare a anumitor firme în cadrul procesului de achiziții publice.
„A urmat apoi o circulară cu platforma Microsoft, din câte în amintesc”, spune Jean Badea, pentru Europa Liberă.
Un exemplu este firma Edus Platform, înființată în 2019, care, deși a început cu zero cifră de afaceri, a ajuns în scurt timp să obțină 135 de contracte în valoare de 1,5 milioane de lei în 2020. Ulterior, aceasta a încheiat 400 de contracte financiate din PNRR, în valoare de 13,2 milioane de lei (2,6 milioane de euro), oferind pachete educaționale, software, echipamente IT și cursuri de formare.
„Nu cred că am favorizat în niciun fel firma EduApps”, spune Jean Badea, care adaugă că nu există o legătura între ceea ce a impus ministerul și evoluția fulminantă ulterioară a firmelor lui Apăteanu.
Alte firme care au beneficiat de fonduri PNRR includ CG&GC Hitech Solutions, care a obținut 285 de contracte în valoare de 13 milioane de lei, și Idea Papel Distribution, care a încheiat 311 contracte cu statul în valoare de 10 milioane de lei, fiind activă în furnizarea de rechizite și cărți. De asemenea, Top Tech (sau Dendrio Technology) a obținut 206 contracte din fonduri PNRR, în valoare de 10 milioane de lei, fiind implicată în proiecte IT și educaționale.
Te-ar mai putea interesa și: Săptămâna de foc. Planul fiscal al României pentru Bruxelles. UE suspendă fonduri pentru transporturi din PNRR!