Se așteaptă ca noua lege să aducă venituri de 16 miliarde de lei la bugetul țării, mai ales în contextul în care doar azi Guvernul a aprobat alocarea din fondul de rezervă a peste 13,6 miliarde de lei în diverse sectoare.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat joi că Guvernul a alocat din fondul de 13,6 miliarde de lei pentru domenii importante precum educație, sănătate sau drepturi de asistență socială.
3,5 miliarde de lei au fost alocați pentru decontarea medicamentelor și 200 de milioane pentru cheltuielile spitalelor. Peste 3 miliarde de lei au fost alocați pentru Educatie, peste 2,6 miliarde de lei la Muncă pentru pensii, drepturi sociale, ajutoare de încălzire ori 300 milioane de lei pentru MIPE pentru programul „Sprijin pentru România”. Și Serviciul Român de Informații (SRI) a cerut bani pentru salarii și pensii, Serviciul de Informații Externe (SIE) pentru bunuri și servicii.
Mecanismul Fondului de rezervă a fost adoptat în contextul în care ținta de deficit de 4,4% din PIB este în programul de convergență, a spus Boloș. Ministrul a mai precizat că în afară de cei 13,6 miliarde de lei scoși astăzi din Fondul de rezervă, anterior a mai fost scoasă suma de 9 miliarde de lei. Întrebat de necesarul de împrumut, șeful de la Finanțe a spus că acesta era de 160 miliarde de lei, iar după creșterea deficitului a urcat la 180 miliarde de lei.
Ministrul a fost întrebat și despre afirmațiile făcute joi de premierul Ciolacu care a spus că în anul 2024 nu vor exista măriri de taxe şi impozite, dar că va trebui luată o decizie dacă se va menţine cota unică sau se va trece la impozitare progresivă.
„Cred că este o problemă de perspectivă pentru politica fiscală. Deocamdată avem legea 296/2023 privind măsurile fiscal bugetare pe care o avem în vigoare și căreia îi așteptăm impactul bugetar pe care îl va avea și în funcție de acest impact vom vedea ce tipuri de măsuri vor trebui luate în continuare. Cert e că în cererera nr 4 din PNRR avem acest jalon 207 privind modificarea codului fiscal. Până acolo mai avem cererea de plata nr. 3 și cred că până la momentul respectiv în funcție de impact vom vedea ce este de făcut. Întâi de toate trebuie să terminăm bugetul pe 2024 și în funcție de cum vor decurge lucrurile vom stabili la momentul oportun ce tip de politică fiscală urmăm”
, a răspuns Boloș.
Acesta a spus că este așteptat ca aplicarea legii 296/2023 să genereze venituri de 16 miliarde de lei, dar aceasta nu este singura sursă de venituri.
„Ne uităm la PNRR care ne spune foarte clar care este ținta de creștere de venituri fiscale, ca urmare a modificărilor care se aduc Codului fiscal și în jalonul 207 spune ca trebuie să ajungem la un impact bugetar de 2% din PIB. Să vedem la momentul potrivit care va fi pachetul de măsuri și dacă mai e necesar.Deocamdată suntem în etapa în care așteptăm impactul bugetar pentru legea 296/2023 care este în vigoare și mai așteptăm impact bugetar și de la măsurile de digitalizare și o mai bună colectare și după ce această strategie o avem implementată vedem ce mai este de făcut pe parcurs. Eu sunt adeptul măsurilor pas cu pas și de văzut impactul bugetar. Cert este că avem un potențial fiscal care e dat de ponderea veniturilor fiscale în PIB, 27%, și dacă media europeană este de peste 35% din acest „gap” ne dăm seama că există loc. Trebuie însă văzut ce impact vom avea din cele 3 categorii de măsuri menționate”
, a precizat ministrul Finanțelor.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, joi, că în anul 2024 nu vor exista măriri de taxe şi impozite, dar va trebui ca mediul de afaceri, politicienii, coaliţia şi guvernul să decidă dacă se va menţine cota unică sau se va trece la impozitare progresivă.
„Eu nu refuz niciuna dintre variante”
, a transmis premierul.