ANAF impune noi taxe asupra românilor din 2025, care vor fi obligați să achite 10% din dobânzile la depozitele bancare, fiind vorba despre contribuția la sănătate, în contextul în care pentru depozitele bancare se plătește impozit pe venit, ce se reține la sursă.
Practic, dacă oamenii au obținut sume mai mari, trebuie să plătească și contribuția la sănătate (CASS) de 10%, plafonat la 6, 12 sau 24 de salarii minime. În acest caz, contribuția nu se reține la sursă, astfel că trebuie depusă Declarația unică până în 25 mai 2025.
Prin urmare, în cazul în care o persoană are venituri din dobânzi bancare de peste 19.800 de lei, va trebui să plătească o contribuție la sănătate de 1.980 de lei, iar pentru veniturile de sub acest plafon nu se plătește.
Citește și : Românii sunt mai chibzuiti în cheltuielile de Crăciun. Ce buget au pentru cadourile de sub brad
ANAF a transmis lămuriri suplimentare cu privire la noile taxe și impozite:
„Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.
Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în ce trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%)”, a transmis ANAF.
Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice, a comentat măsura într-o postare pe care a publicat-o pe Facebook.
„ANAF jupoaie tot ce poate controla și jupui. Pe ăia de nu îi prinde, îi lasă în pace, nestingheriți. (…)Veniturile aferente (dobânzile la depozite) vor fi impozitate cu contribuție la sănătate, deja fiind impozitate cu 10% (impozit pe venit). Adică, statul va lua 1/5 din dobânzi (impozit pe venit și contribuție la sănătate), pentru sume din dobânzi ce depășesc 6 salarii minime brute. Progresiv, în funcție de valoarea dobânzilor încasate.
Citește și : Noi reguli pentru veniturile din chirii. Plăţile obligatorii care schimbă tot!
Nu poți pune egalitate între DEPOZITE și INVESTIȚII. Numai un necunoscător face asta. Depozitele sunt rezerve pentru situații neprevăzute (boală, pierderea locului de muncă, eveniment nefericit în familie). Le păstrezi în bancă pentru că e mai sigur, sunt departe de tine și de hoți. Dobânda protejează puterea lor de cumpărare și atât. Și este bazată pe estimare a inflației pe termen lung, băncile presupunând că ții aceste rezerve mult timp la ele. Venitul din dobânzi nu este real, nu este consistent. De fapt, scopul depozitelor NU ESTE NICIODATĂ venitul. Riscurile asumate de deponent sunt complet diferite (spre inexistente, depozitele fiind asigurare) față de investiții. Spre deosebire de investiții, depozitele NU AR TREBUI IMPOZITATE DELOC. Tratarea pur contabilă a acestei situații este, cel puțin, stupidă și contraproductivă. De impozitarea depozitelor nici nu mai vorbesc, o tâmpenie și mai mare, dar de aceeași natură
”, a scris profesorul universitar.