Europa galopează spre recesiune, Germania şi Franţa au mari probleme economice şi politice pe final de 2024

Europa pare să se îndrepte către o recesiune, în timp ce cele mai mari economii ale sale, Germania şi Franţa, se luptă cu problemele politice şi economice la nivel intern, relatează CNBC.

Activitatea companiilor din industriile de producţie şi servicii din ambele ţări – cea mai mare şi, respectiv, a doua cea mai mare economie a Europei – a scăzut mult mai mult decât erau aşteptările în septembrie, au arătat datele publicate luni.

Germania și Franța duc Europa în recesiune

În Germania, indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) HCOB, care măsoară activitatea de afaceri în ambele sectoare, a scăzut de la 48,4 în august la 47,2 în septembrie, un minim de şapte luni şi sub aşteptările de 48,2.

Între timp, în Franţa, PMI-ul compozit a atins în septembrie un minim al ultimelor opt luni, de 47,4, în scădere de la 53,1 în august şi sub aşteptările de 50,6.

Un nivel de peste 50 indică o expansiune, în timp ce un nivel inferior acestui prag sugerează o contracţie. Pentru zona euro în ansamblu, S&P Global, care compilează datele, a declarat că activitatea de afaceri în zona monedei unice a scăzut în septembrie pentru prima dată în şapte luni, coborând la 48,9 în septembrie faţă de 51 cu o lună înainte.

Datele PMI – un indicator al activităţii economice din regiune urmărit îndeaproape – sunt cele mai recente cifre care indică o încetinire importantă a factorilor de creştere tradiţionali ai Europei, atât Germania, cât şi Franţa abordând revoltele politice şi incertitudinea economică la nivel intern.

”Scăderea mare a PMI compus din zona euro sugerează că economia încetineşte puternic, că Germania este în recesiune, iar impulsul olimpic din Franţa a fost mic”, a declarat Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa la Capital Economics, într-o analiză de luni.

”În vreme ce noul guvern minoritar al Franţei intenţionează acum să înăsprească în mod semnificativ politica fiscală, perspectivele de creştere în Franţa par din ce în ce mai slabe”, a menţionat Kenningham, în timp ce pentru Germania, el a spus că ”sondajele sugerează, de asemenea, că Germania intră mai adânc în recesiune”.

Declinul din Germania nu este nou, economia odată în plină expansiune a ţării, orientată spre export, cochetând cu recesiunea de mai bine de un an.

Înaintea celor mai recente date PMI, economiştii se aşteptau ca economia din Germania să crească doar cu 0,3% în 2024, potrivit Bundesbank; prognoza de primăvară a Comisiei Europene a fost şi mai pesimistă, prezicând doar o creştere de 0,1% în acest an.

Cele mai recente date PMI ale ţării arată că ”o recesiune tehnică pare să se pregătească”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist şef la Hamburg Commercial Bank (HCOB), într-o analiză de luni.

El se aşteaptă ca PIB-ul Germaniei pentru trimestrul curent să scadă cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

”În al doilea trimestru, PIB-ul a scăzut deja cu o rată de 0,1%.

Există încă o oarecare speranţă că trimestrul al patrulea va fi mai bun, deoarece salariile mai mari combinate cu o inflaţie mai scăzută ar trebui să stimuleze nu numai venitul real, ci şi consumul, susţinând cererea internă”, a adăugat el.

Odinioară exemplul Europei pentru creştere, Germania este acum asemănată cu ”omul bolnav” al Europei de către economişti.

”Economia germană continuă să se lupte pentru impuls, alimentând îngrijorarea că factorii adverşi sunt mai degrabă structurali decât ciclici”, a declarat economistul J.P. Morgan pentru zona euro, Greg Fuzesi, într-o notă de vineri intitulată ”Verificarea pacientului german”.

”Este cu siguranţă uşor de enumerat multe provocări: creşterea şi concurenţa chineză, preţurile mai mari la energie, tranziţia ecologică, transformarea în sectorul auto, îmbătrânirea populaţiei şi întârzierea investiţiilor în infrastructura publică”, a spus el, remarcând că există, de asemenea, o percepţie privind incapacitatea guvernului de coaliţie de a aborda aceste provocări, ”Ceea ce apasă încrederea”.

În Franţa, după luni de incertitudine politică în urma unor alegeri anticipate neconcludente la începutul acestui an, abia s-a format un guvern sub noul prim-ministru Michel Barnier.

Veteranul conservator şi fost negociator pentru Brexit a moştenit totuşi ceva ca un potir otrăvit, ţara confruntându-se cu provocări fiscale acute care necesită o atenţie imediată.

Prima sarcină a lui Barnier este să supravegheze formarea unui proiect de buget pentru 2025 în timp record, deoarece acesta trebuie supus la vot în Adunarea Naţională a Franţei la începutul lunii octombrie.

Guvernul trebuie, de asemenea, să prezinte Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului în câteva săptămâni, dacă doreşte să evite procedurile disciplinare, deoarece deficitul său bugetar, considerat ”excesiv” de către braţul executiv al UE, continuă să încalce regulile UE.

Franţa a cerut săptămâna aceasta Comisiei să prelungească termenul limită de 20 septembrie pentru a prezenta propuneri de reducere a datoriilor.

Ameninţarea permanentă reprezentată de opoziţia de extremă dreapta Adunarea Naţională, condusă de Jordan Bardella şi Marine Le Pen, rămâne şi ea şi ar putea face guvernul lui Barnier vulnerabil la provocările atât din partea extremei drepte, cât şi a celei de extremă stângă, prin intermediul alianţei Noul Front Popular (NFP sau FP).

Ambele blocuri se simt marginalizate după ce au avut rezultate bune în alegerile în două tururi din iunie şi iulie.

Analiştii, inclusiv David Roche, preşedintele Quantum Strategy, consideră că guvernul condus de Barnier este puţin probabil să dureze mai mult de un an, punând în spate reformele economice şi bugetare atât de necesare.

”Acest lucru va duce la înrăutăţirea deficitului fiscal şi a datoriilor Franţei. Franţa va sfida UE cu privire la procedura de deficit excesiv. Paralizia ţine de gât atât Franţa, cât şi Germania”, a spus Roche.

”RN şi FP vor aştepta aniversarea unui an de la alegerile legislative – cea mai devreme dată la care pot avea loc legal noi alegeri legislative – înainte de a-l distruge pe Barnier”.

El a adăugat că nu se vor face reforme în acest timp.

De asemenea, extrema-dreapta reprezintă o ameninţare în Germania, partidul Alternativa pentru Germania având rezultate bune la ultimele alegeri din landuri, deoarece imigraţia, integrarea şi o recesiune economică devin punctele centrale ale nemulţumirii publice.

Partidul Social Democrat (SPD), de centru-stânga, al cancelarului Olaf Scholz s-a menţinut la putere în landul său natal, Brandenburg, la alegerile regionale din acest weekend, doar pentru a ţine AfD la distanţă.

O victori a AfD ar fi putut avea repercusiuni majore pentru conducerea Germaniei, având în vedere creşterea puternică a popularităţii extremei drepte în rândul unor părţi ale electoratului german.

Kamala Harris susţine că planul economic al lui Trump ar creşte inflaţia şi ar duce economia SUA în recesiune, în timp ce fostul preşedinte spune că inflaţia este deja la cote „cum puţini au văzut vreodată”

Partidul de extremă-dreapta a câştigat primele alegeri ale unui land în Turingia, la începutul lunii, şi s-a clasat pe locul secund în Saxonia, într-un vot separat.

Ian Bremmer, fondatorul şi preşedintele companiei de consultanţă Eurasia Group, a comentat la începutul acestei luni că centrul face implozie în cele două mari economii ale Uniunii Europene”.

”În Franţa, extrema stângă şi extrema dreaptă au avut performanţe peste aşteptări la alegerile parlamentare anticipate convocate de preşedintele Emmanuel Macron… dar acum sunt excluse din guvernul minoritar instabil condus de Michel Barnier, de centru-dreapta, ceea ce înseamnă că circumscripţiile lor sunt mai supărate, în timp ce liderii nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru a guverna şi a ieşi din necazuri.

Aranjamentul îl menţine pe Macron la putere deocamdată, dar face doar extremele mai puternice în viitoarele alegeri”, a menţionat el în comentariile trimise prin e-mail.

Va intra România în recesiune? Scenariu sumbru al analiștilor

Evoluţii politice similare au loc în Germania, a spus Bremmer, cu victorii politice pentru AdD şi problemele care au propulsat ascensiunea partidului – inclusiv sentimentul puternic anti-migranţi, populismul economic şi opoziţia faţă de sprijinul pentru Ucraina.

”Tamponul politic rămâne o Uniune Europeană puternică, cu o continuitate a conducerii politice şi, prin urmare, nu mai există eforturi în creştere de ieşire… dar politicile interne se îndreaptă împotriva instituţiei [şi fac] parte dintr-o tendinţă mai largă de globalizare fragmentată ”, a spus Bremmer, adăugând că sunt ”multe de urmărit aici”.

Recesiune şi în Marea Britanie. Ministrul de Finanţe cere disciplină în cheltuieli, dar nu şi întoarcerea la austeritate

Ministrul de Finanţe al Regatului Unit, Rachel Reeves, a promis luni că Marea Britanie nu va reveni la austeritate, dar a spus că va face alegeri grele în timp ce va prezenta propunerile bugetare luna viitoare, transmite CNBC.

”Va fi un buget cu o ambiţie reală… un buget pentru a realiza schimbarea pe care am promis-o. Un buget pentru reconstrucţia Marii Britanii. Nu va exista nicio revenire la austeritate”, a spus ea luni unei mulţimi de delegaţi ai Partidului Laburist.

Discursul ei principal, scurt întrerupt de un protestatar pro-palestinian din mulţime, a venit în momentul în care laburistii şi-a început conferinţa anuală a partidului luni – prima cu partidul la putere în ultimii 15 ani.

Guvernul laburist de guvernământ s-a confruntat cu critici pentru că a generat o atmosferă pesimistă asupra stării finanţelor publice, prim-ministrul Keir Starmer avertizând asupra deciziilor ”dureroase” după ce partidul a câştigat alegerile generale din iulie.

Datoria naţională a Marii Britanii este în prezent la 100% din produsul intern brut pentru prima dată din 1961, au arătat vineri date noi de la Oficiul pentru Statistică Naţională.

În anul financiar până în august, deficitul a totalizat 64,1 miliarde de lire sterline, cu 6,2 miliarde de lire sterline mai mult decât prognoza ONS în martie.

Reeves a sugerat că taxele vor creşte probabil în viitorul ei buget de toamnă din 30 octombrie, după ce a descoperit ”o gaură neagră” de 22 de miliarde de lire sterline în finanţele publice.

Predecesorul ei, Jeremy Hunt, de la Partidul Conservator rival, a negat afirmaţiile, ca fiind ”fictive”.

”Ştiu că sunteţi nerăbdători pentru schimbare. Dar din cauza acelei moşteniri de la conservatori, drumul de urmat este mai abrupt şi mai greu decât ne aşteptam”, a spus ea publicului luni.

Cu toate acestea, Reeves a căutat să dea un ton pozitiv, spunând că ”optimismul meu pentru Marea Britanie este mai puternic ca niciodată. Ambiţia mea nu cunoaşte limite.”

Motorul Europei, în service. Germania dă semne de recesiune, PIB-ul se va contracta cu 0,1% în primul trimestru

Reeves a apărat o mişcare dezbinătoare de la începutul acestei luni de a reduce alocaţiile pentru combustibil de iarnă pentru milioane de pensionari, ca fiind ”decizia corectă în circumstanţele pe care le-am moştenit”.

Cu toate acestea, ea a reiterat că guvernul nu va majora impozitul pe venit, plăţile de asigurări sociale de asigurări naţionale, taxa pe valoarea adăugată (o taxă pe vânzări) şi impozitul pe profit.

În schimb, ea a promis că va strânge venituri suplimentare prin eradicarea concesiei fiscale non-dom a Marii Britanii şi prin înlăturarea formelor de evaziune fiscală.

”Acest guvern nu va sta pe loc şi nu-i va răsfăţa pe cei care nu plătesc taxele pe care le datorează”, a spus ea.

Ministrul de Finanţe a reiterat, de asemenea, poziţia guvernului ca fiind ”mândru pro-business”, făcând referire la planurile de luna viitoare de a găzdui un summit de afaceri şi de a anunţa propuneri pentru o nouă strategie industrială naţională.

Aceasta, a spus ea, ar include măsuri pentru ca Marea Britanie să-şi atingă obiectivele net zero şi energie curată până în 2030. În plus, ea a spus că guvernul va continua să urmărească acorduri comerciale pentru ”a deschide noi pieţe”, deoarece negocierile rămân în prezent în desfăşurare cu parteneri importanţi precum India.

”După ani de instabilitate şi incertitudine, Marea Britanie este din nou deschisă pentru afaceri”, a spus ea.

Eşecul de a acţiona rapid asupra cheltuielilor guvernamentale ”ar submina poziţia fiscală a Regatului Unit”, cu implicaţii variind de la servicii publice la credite ipotecare şi inflaţie, a avertizat Reeves, invocând amintirile mini-bugetului eşuat al fostului prim-ministru conservator Liz Truss.

”Experimentul Liz Truss ne-a arătat că orice plan de creştere fără stabilitate duce la ruină”, a spus ea, declarând că ”era economiei de curgere şi scurgere a luat sfârşit”.

Declaraţiile vin în timp ce entuziasmul publicului pentru guvern a dat semne de scădere, la mai puţin de trei luni după ce Partidul Laburist a obţinut o victorie istorică asupra conservatorilor.

Jumătate dintre britanici, inclusiv un sfert dintre alegătorii laburişti (26%), sunt dezamăgiţi de realizările guvernului de până acum, a arătat vineri sondajul de opinie Ipsos.

Gideon Skinner, directorul principal al Ipsos pentru politica din Marea Britanie, a declarat că rezultatele au fost un indiciu că ”perioada lunii de miere” a guvernului s-a încheiat.

”Există o infiltrare de pesimism şi îngrijorare după câteva luni de speranţă după alegeri”, a spus Skinner, luni, la conferinţa Partidului Laburist.

Tom Selby, director de politici publice la firma de servicii financiare AJ Bell, a declarat că este puţin probabil ca discursul lui Reeves să fi atenuat îngrijorările cu privire la provocările fiscale viitoare.

”Deşi tonul cancelarului a fost mai pozitiv astăzi, ea nu a lăsat nicio îndoială la conferinţă că în bugetul de pe 30 octombrie vor veni decizii dureroase – deşi ţara rămâne în întuneric cu privire la locul exact în care va cădea toporul”, a spus el într-o notă.

Recesiune şi în România? A crescut alarmant numărul insolvenţelor

În primul semestru al anului, s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, arată un studiu Coface. Potrivit studiului, contextul economic şi geopolitic internaţional rămâne unul complicat, astfel încât prelungirea războiului din Ucraina dar şi începerea conflictului din Israel pun o şi mai mare presiune pe economia globală. Pentru a doua parte a anului 2024 compania se aşteaptă la o deteriorare a mediului de afaceri, ceea ce va conduce la o creştere a numărului incidentelor de plată şi a insolvenţelor.

”Cel mai recent studiu Coface România arată că în S1 2024 s-au deschis 3.684 proceduri noi de insolvenţă, în creştere cu 8,32% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Se observă şi o deteriorare a comportamentului de plată în rândurile companiilor, numărul incidentelor de plată fiind cu 29% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023”, arată compania.

Datele indică, totodată, o creştere cu 73% a numărului de insolvenţe la nivelul companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane euro, faţă de acelaşi interval din 2023.