Practic, BNR avertizează că România se confruntă cu incertitudini economice și riscuri financiare în urma alegerilor, în special datorită politicilor fiscale ce vor putea fi implementate în 2025 pentru consolidarea bugetară. Conform prognozei, deși inflația a scăzut recent la 4,62%, aceasta va înregistra o ușoară creștere spre sfârșitul anului 2024 și va fluctua semnificativ în prima parte a anului viitor, evoluția fiind atribuită creșterilor de prețuri la alimente și energie, influențate de secetă și de creșterea costurilor unor mărfuri, scrie stiripesurse.ro.
Pe de altă parte, cu tensiuni geopolitice în Ucraina și Orientul Mijlociu, piața muncii din România rămâne vulnerabilă. În trimestrul III, efectivul salariaților a înregistrat doar mici creșteri, iar rata șomajului a ajuns la 5,5%. Deși salariile brute au crescut anual cu aproape 17%, intențiile de angajare ale companiilor sunt limitate pe termen scurt. Economia a crescut modest, cu o creștere a PIB-ului de 0,9% în trimestrul II 2024, stimulată de consumul gospodăriilor. În plus, datele statistice revizuite recent arată că activitatea economică a crescut în trimestrul II al anului 2024 cu 0,3 la sută, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Din aceste motive, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, iar rezervele obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate, având ca scop asigurarea stabilității prețurilor și susținerea unei creșteri economice durabile. De asemenea, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas constante în octombrie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au reînscris și s-au menținut pe o traiectorie abrupt ascendentă, relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune.
Citeşte şi: Pensii mai mari cu 300 de lei, începând cu 1 ianuarie! Cine va primi o pensie finală de 2.800 lei