INS are veşti bune pentru români. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele şapte luni ale anului în curs a fost de 15,604 miliarde euro, mai mic cu 3,201 miliarde euro, respectiv 17,0%, decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2022, potrivit informaţiilor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2023, exporturile au crescut cu 4,6%, iar importurile au scăzut cu 1,1%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
În primele şapte luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (44,8% la export şi 36,3% la import) şi alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,2% la import).
În primele şapte luni din 2023, exporturile FOB au însumat 55,085 miliarde euro, iar importurile CIF 70,689 miliarde euro.
La nivelul lunii iulie 2023, exporturile FOB au însumat 7,656 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 9,938 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,282 miliarde euro.
INS despre balanţa comercialăFaţă de luna iulie 2022, exporturile din iulie 2023 au scăzut cu 3,0%, iar importurile s-au redus cu 11,5%. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri la şapte luni 2023 a fost de 40,105 miliarde euro la expedieri şi de 52,007 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,6% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2023 a fost de 14,981 miliarde euro la exporturi şi de 18,683 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 26,4% din total importuri.
În semestrul I 2023 au fost date în folosinţă 32077 locuinţe, în scădere cu 494 locuinţe, faţă de semestrul I 2022, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Trimestrul II 2023 faţă de trimestrul II 2022
Pe medii de rezidenţă, în trimestrul II 2023, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (64,1%).
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2023, faţă de trimestrul II 2022, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 309 locuinţe, în schimb au scăzut cele din fonduri publice, cu 225 locuinţe.
Distribuţia în profil regional în trimestrul II 2023 comparativ cu trimestrul II 2022, evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+787 locuinţe), Bucureşti–Ilfov (+349) şi Sud–Muntenia (+152). Scăderi ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-529 locuinţe), Nord–Vest (-325), Sud–Vest Oltenia (-171), Nord–Est (-127) şi Centru (-52).
Semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022
În semestrul I 2023 au fost date în folosinţă 32.077 locuinţe, în scădere cu 494 locuinţe, faţă de semestrul I 2022, anunţă INS.
Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2023, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 62,8% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2023, faţă de semestrul I 2022, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-547 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+ 53 locuinţe).
Distribuţia în profil regional în semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022, pune în evidenţă o scădere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Vest (-1065 locuinţe), Vest (-598), Bucureşti–Ilfov (-536) şi Centru (-314).
Creşteri ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare : Sud–Est (+1138 locuinţe), Nord–Est (+669), SudMuntenia (+193) şi Sud–Vest Oltenia (+19).