Apartamentele se vor scumpi! PUZ-urile blocate în București au dus la scăderea contribuției sectorului imobiliar la PIB. 9 din 10 companii sunt expuse riscului de insolvență

Apartamentele din București vor fi mai puține și implicit, mai scumpe! Contribuția Capitalei României la formarea Produsului Intern Brut la nivelul întregii țări s-a micșorat cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021. În acest context, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei, adică 3,45 miliarde de euro până în 2026, este prevăzut într-o analiză legată de blocajul procesului de autorizare din București. Studiul a fost realizat de analistul financiar Iancu Guda, cel care a prezentat cifrele îngrijorătoare la un eveniment pe teme imobiliare organizat de Bucharest Real Estate Club, anunță Economica.net.

Contribuția Capitalei României la PIB a scăzut

Incertitudinea dată de climatul urbanistic, precum și blocajul administrativ sunt reflectate cu ușurință în aportul industriilor construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea Produsului Intern Brut din Capitală. Așadar, dacă în 2019 PIB era la 14,2%, un an mai târziu era 14%, iar anul trecut, în 2021, era la 13.3%.

„Această situație cu PUZ-urile, noi sau cele care erau în derulare, care sunt practic blocate, se vede deja în valoarea adăugată diminuată generată de această industrie în Bucuresti. Dacă vi se pare puțin, să stiți că este enorm. Și am să vă dau un exemplu: stiți cât reprezenta sectorul agriculturii în anii ’90? 25%, iar acum 4%, deci 0,6% pe an. Așa cade o industrie. Opinia mea, documentată întrun studiu, este că efectul va fi unul de bulgare care crește exponențial. Cu fiecare zi în care acest blocaj persistă, efectele o să fie exponențiale”, a declarat analistul Iancu Guda.

La nivel teritorial, industriile construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare au fost foarte destul de active în ultima lungă perioadă, conform analizei realizată de analistul financiar Iancu Guda. Cifrele analizate scot în evidență faptul că aceste sectoare au raportat cea mai mare creștere a locurilor de muncă în 2021 comparativ cu anul 2019 (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (+90 miliarde de lei), cea mai mare creștere a soldului activelor fixe (+44 miliarde de lei), reflectând cele mai mari investiții comparativ cu orice alt sector de activitate. Datele statistice scot în evidență că deși la nivel național a existat un trend ascendent, Bucureștiul a nu a făcut decât să raporteze scădere după scădere.

Luând în considerare polarizarea unui astfel de sector ( 95% din companii au venituri sub 1 milion euro, reprezentând 29% din total venituri), micșorarea numărului de autorizații de construire duce la faptul ca 9 din 10 companii active în sectoarele analizate, care își desfășoară activitatea în București, să fie expuse riscului de insolvență. Estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale este de 17,2 miliarde de lei, adică aproximativ 3,45 miliarde de euro.

Te-ar mai putea interesa și: Subvenție record pentru programul Tomata. Se dau bani grei pentru agricultorii din România. Sumele pe care le vor încasa românii

„Costurile de oportunitate sunt enorme, în condițiile în care veniturile fiscale potențiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcția a 5 spitale, 5 licee și 10 școli primare cu grădinițe, în fiecare sector din București. Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface întreaga rețea uzată de termoficare a Bucureștiului”, a declarat analistul financiar Iancu Guda în cadrul conferinței BREC.

Apartamentele vor fi și mai scumpe

În afară de anularea PUZ-urilor de sector, anularea Planului Urbanistic General ar putea reprezenta o nouă problemă destul de gravă atunci când vine vorba despre apartamentele din Capitală. Agenții imobiliari consideră că cererea permanentă poate duce la o creștere de preț pentru locuințele noi, având în vedere că stocul de apartamente nu mai este la fel de mare precum în alți ani. Despre această problemă a vorbit președintele dezvoltatorului Gran Via și AREI, care a anunțat în vară că investitorii spanioli pe care îi reprezintă nu mai doresc să investească în București, tocmai datorită acestui blocaj urbanistic. În acest sens, apartamentele vor fi mai puține și la un preț mai mare.

„Va fi un dezastru pentru București dacă se anulează PUG-ul. Se va construi doar în baza codului civil și unei Hotărâri de Guvern din 1996, adică ne întoarcem în trecut și este destul de dificil pentru București.  Așa cum spunea Iancu Guda, suntem în top zece capitale europene, este inadminsibil astăzi să nu putem să contruim.

De curiozitate, am făcut ieri o mică cercetare asupra autorizațiilor de construcție emise de primăria sectorului 1 și am constatat că dacă în 2019 primăria a aprobat construcția a 4.473 de apartamente noi, în 2022 undeva la 2.000 din care 750 sunt ale Akcent Development, care vor fi construite în etape. Și asta doar în sectorul 1. De la 79 de autorizații de construire în 2019, la 27 în 2021. Ce ne spune lucrul acesta când ne uităm și la datele de la INS și ANCPI ? Ne spune că va fi un adevărat dezastru în București. Nu vom mai avea apartamente în viitor”, a declarat Antoanela Comșa.

Pe marginea acestui subiect a vorbit și Tinu Sebeșanu, CEO Impact Contractor & Development. Acesta susține că industria trebuie să asigure modificarea legislației, în așa fel încât să nu se ajungă la o astfel de criză a prețurilor pentru toate apartamentele din București.

„Cred că trebuie, ca și industrie, să asigurăm că modificăm legislația în așa fel încât să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat în București până acum. S-a pus aici problema de PUZ-uri, dar nu am discutat de elefantul din cameră, care sunt ONG-urile, care sunt necesare în parcursul unei societății, dar există acel procent care efectiv ne creează probleme fără un scop precis. Trebuie să lucrăm la legislație”, a declarant Tinu Sebeșanu, CEO Impact Contractor & Development.

Conform CEO Impact Contractor & Development, la ora actuală s-ar pune de fapt o presiune și pe prețuri, mai ales în următorul an și jumătate se vor epuiza toate autorizațiile. În acest fel, pe balanță se vor afla cererile mari și ofertele mult prea mici. Mai mult, elaborarea unui nou PUG, care nu poate fi făcută mai devreme de trei, patru ani, la care se adaugă și perioada necesară pentru eliberarea de autorizații de construcție, ceea ce face ca în următorii ani să ani să se construiască mai puțin.

„Chiar dacă vine o administrație nouă, sunt sute de autorizații și avize în așteptare, va trebui doar doi ani numai ca să le citească. Mai devreme de trei ani, un nou PUG nu putem avea.  Asta înseamnă că în următorii șapte-opt ani nu scoatem nimic în piață”, a încheiat Tinu Sebeșanu.

Mai poți citi: România, aproape de un dezastru economic. Semnal de alarmă al economiștilor: „Se vor închide firme, românii vor deveni șomeri!”