Conform unei analize recente emise de către Banca Națională a României, specialiștii anticipează creșterii ratei anuale a inflației la începutul 2024. Creșterea pe care o va înregistra inflația se va datora în principal majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte. Din fericire, în decursul a câteva luni această situație ar urma o reluare a scăderii acesteia în perioada ulterioară, transmite Economedia.
BNR indică că, după o posibilă creștere în ianuarie la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, se așteaptă ca rata anuală pe care o va avea inflația să coboare în decembrie 2024, apropiindu-se de valoarea prognozată inițial și atingând limita superioară a intervalului țintei până la sfârșitul anului viitor.
„Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, însă mult mai lentă decât în proiecţia precedentă”, transmite BNR.
Te-ar putea interesa și: Inflația din România, a doua cea mai mare din UE în decembrie 2023. În ce domenii au fost înregistrate cele mai mari scumpiri
În comunicatul de presă se menționează că în ceea ce privește inflația există incertitudini și riscuri semnificative asociate politicii fiscale și de venituri. Acestea provin din dinamica salariilor din sectorul public, impactul integral al noii legi a pensiilor, precum și posibilele măsuri fiscal-bugetare suplimentare care ar putea fi implementate în viitor pentru a continua consolidarea bugetară. Aceste aspecte sunt relevante în contextul procedurii de deficit excesiv și al diferitelor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.
„Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional”, a mai adăugat BNR în ceea ce privește inflația.
Te-ar putea interesa și: Previziunile Comisiei Europene privind economia României în 2024: inflaţia va scădea în continuare, dar preţurile vor mai creşte