Raportul asupra stabilității financiare al BNR relevă dificultăți crescânde în rambursarea creditelor de către români, precum și presiuni financiare sporite asupra firmelor, în special IMM-uri. Deși activele financiare ale populației și creșterea acestora (+7% în iunie 2024) oferă un grad de reziliență, multiple incertitudini economice mențin riscuri ridicate asupra stabilității financiare.
Te-ar mai putea interesa și: Se schimbă banii. BNR a lansat o nouă bancnotă în România. Cu cine e înlocuit Caragiale
foto: BNR
Raportul BNR evidențiază o deteriorare ușoară a calității activelor bancare. Rata creditelor neperformante a crescut la 3,3% în septembrie 2024, de la 3,2% în anul anterior. Creșterea susținută a activelor financiare (+7% în iunie 2024) și diminuarea ponderii serviciului datoriei în venitul disponibil oferă o anumită reziliență. Activele financiare ale populației reprezintă aproximativ 27% din totalul activelor financiare ale economiei.
„In primul rand banii acasa nu aduc decat riscuri. Nu pot sa aduc a niciun venit, numai riscuri. Si riscul este mare, la urma urmei acesti bani pot fi furati, si daca ti-i fura nu ii deconteaza nimeni. Pe de o parte in banci depunerile populatiei sunt garantate pana la 100.000 de euro per banca, per persoana. Daca intr-o familie sunt trei oameni cu conturi in banci, toti trei au garantii cate 100.000 de euro de persoana.„
BNR atrage atenția că multiplele incertitudi economice continuă să influențeze negativ perspectivele privind riscul de credit. Deși rata creditelor neperformante pentru companiile nefinanciare a scăzut la 3,8%, sectorul populației prezintă semne de slăbiciune, iar IMM-urile rămân expuse în mod deosebit la riscuri financiare.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a vorbit despre economiile românilor și efectul riscurilor economice actuale asupra acestora.
„Uitati-va cum a fost în toate imprejurarile critice. Sunt 11 milioane de persoane din populatia romaniei care au banii in banci, si au deschis 16 milioane de conturi. S-au convins deja ca au fost momente de criza, de expemplu cand a inceput razboiul din Ucraina, si-au retras banii din banci si dupa aceea au venit cu banii inapoi.
Au fost zvonuri ca bancile nu ar da, bancile nu au avut bani. Dar bancile au dat banii inapoi tuturor celor care au crezut ca e bine sa isi scoata din banci si pana la urma cei care au facut asta au revenit cu banii in banci”, a spus Vasilescu refitor la riscurile ca românii să-și pună banii la bănci.
Referitor la evoluția cursului euro, Vasilescu a explicat că indicatorii economici din sistemul bancar sunt importanți pentru stabilitatea creditelor românilor. Deși ROBOR a crescut recent, el a spus că această creștere nu a fost generată de evenimentele recente, ci a început înainte de campania electorală.
Întrebat despre riscurile despre care a vorbit Mugur Isărescu, cum că ar fi puțini oameni care reusesc să își pună economiile deoparte, Adrian Vasilescu a răspuns:
„Înainte de a face aceste previziuni vreau sa va spun care este realitatea. In momentul de fata indicatorii din sistemul bancar sunt importanti pentru creditele romanilor. Si toti vorbesc ca vor creste creditele. ROBOR este un indicator care intra in compozitia dobanzii bancare.
Dobanda este ROBOR pentru cei care au facut credite inainte de mai 2019. Pentru ei, ROBOR este un indicator care intra in compozitia dobanzii. Deci e ROBOR plus cursul bancii. Ei bine, ce se intampla cu ROBOR. Sigur ca el a urcat in ultima vreme, dar nu a urcat sub impulsul acestor evenimente. Urcarea ROBOR s-a produs inainte de inceperea campaniei electorale.
Euro, nu stiu ce se va intampla cu el, noi ne uitam la leu si il raportam la euro si este foarte limpede ca cursul nostru este stabil pe o piata valutara stabila. In momentul de fata cursul Leu-Euro este punctul de rezistenta al economiei romanesti. Pentru ca multe sisteme din aceasta economie se indreapta pana la urma cu spijinul cursului Leu-Euro”.
Te-ar mai putea interesa și: Mugur Isărescu (BNR), avertisment pentru români: „Traversăm o perioadă foarte diferită de ceea ce am trăit până acum”