În opinia economistului Adrian Negrescu, cel mai prost scenariu în care s-ar putea afla economia este stagflația (stagnare economică plus inflaţie). Specialistul explică că, dacă România nu va reduce „drastic” cheltuielile, riscă să încheie anul 2025 cu un deficit de peste 10%, ca o ţară aflată în război.
Soluţii suplimentare ar fi reducerea „poverii fiscale” pe muncă, absorbţia banilor europeni şi evitarea creşterii taxelor, dar şi eliminarea taxelor „aberante” care „au gonit” investitorii strategici, precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii.
„Este o situaţie extrem de periculoasă pentru că riscă să afecteze întreaga economie, spre deosebire de o recesiune clasică în care economia se curăţă de afacerile neperformante din anumite sectoare şi îşi resetează modelele de business. Mai simplu spus, este ca diferenţa între o boală obişnuită şi un cancer din care scapi doar cu tratamente extrem de complicate. În stagflaţie, lâncezeala economică e de natură să macine fundamentele economice, să inhibe investiţiile pe termen mediu şi lung şi să genereze neîncredere. Toată lumea are de pierdut din această situaţie, în contextul în care creşterea preţurilor continuă, iar puterea de cumpărare scade tot mai mult”, a declarat pentru News.ro economistul Adrian Negrescu.
Datele INS confirmă această perspectivă, iar după 2024, an în care creșterea economică a fost de sub 1%, primele trei luni din 2025 indică o îngheţare a activităţii economice în multe sectoare, de la construcţii la agricultură, sectorul de prelucrare şi servicii.
„Nici IT-ul nu mai înregistrează performanţele din anul trecut, pe fondul eliminării facilităţilor fiscale şi restrângerii activităţii în multe dintre companiile importante din acest sector”, a afirmat Negrescu.
Specialistul în economie mai spune că scăderea vânzărilor este „cuvântul de ordine” al crizei actuale, lucru care „se simte tot mai puternic în economie, în mai toate domeniile”, iar efectele se amplifică pe lanţurile de business.
Adrian Negrescu a mai spus că datele preliminarii privind execuţia bugetară după primele două luni din 2025 indică o continuare a creşterii cheltuielilor cu aproape 20% faţă de anul anterior şi o adâncire a deficitului bugetar.
„În februarie, se estimează că am avut un deficit bugetar de 1%. Dacă vom merge cu cheltuielile în acest ritm, riscăm să ieşim din planul de reducere a deficitului la 7%, convenit cu Comisia Europeană. Fără o reducere drastică a cheltuielilor, riscăm să încheiem 2025 cu un deficit de peste 10%, demn de o ţară aflată în război.
„Mai simplu spus, am ajuns la fundul sacului şi, dacă autorităţile nu vor lua măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile, riscăm ca în vară, după alegeri, să ne întoarcem la percepţia investitorilor din anii 90 – la categoria Junk”, afirmă Negrescu.