Banca Națională a României a decis să mențină dobânda cheie la 7% pe an, așa cum se așteptau experții. De asemenea, banca centrală stabilit menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00%. În plus, BNR va menținerea nivelurile actuale pentru rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Analizele recente indică faptul că inflația se va mări în prima lună a anului curent, urmând să-și reia apoi descreșterea, transmite Economedia.
Activitatea economică și-a încetinit simțitor creșterea în trimestrul III 2023, transmite Banca Națională, de la 1,6% la 0,9%, dar mai puțin decât s-a previzionat, această evoluție ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval față de cea anticipată. Pornind de la aceste date, putem specula că decizia de a nu mai crește dobanda cheie a fost fundamentată pornind și de la aceste cifre.
În plus, exportul net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind continuarea creşterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite, mai transmite Banca Națională.
Te-ar putea interesa și: Rata anuală a inflației a scăzut la 6,61% în luna decembrie. Ce produse și servicii s-au scumpit
Datele citate de Banca Națională arată că rata anuală a inflației a avut o scădere peste așteptări în primele două luni ale trimestrului IV 2023, ajungând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie. Această evoluție a avut loc odată cu încetinirea creșterii prețurilor alimentelor și energiei, precum și ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotației țițeiului.
„În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1 la sută în noiembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaționiste mai extinse, al descreșterii cotațiilor mărfurilor agroalimentare și al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar și în contextul scăderii dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9 la sută în luna noiembrie, de la 9,2 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2 la sută și la 10,3 la sută, de la 12,6 la sută respectiv 11,4 la sută în septembrie”, mai transmite Banca Națională.