BNR estimează că în 2024 consumul gospodăriilor populației va redeveni principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar. Acest lucru va avea loc pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale, care se suprapun trendului descendent al ratei inflației. De asemenea, este luată în considerare contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, transmite Agerpres.
Membrii Consiliului BNR au discutat perspectivele economiei românești în 2024. Aceștia au evidențiat o posibilă încetinire ușoară sub așteptări a ritmului de creștere a PIB-ului în 2023, dar au subliniat în special perspectivele de accelerare mai pronunțată a creșterii economice în 2024 și 2025 față de previziunile anterioare.
Perspectiva de accelerare se așteaptă să fie susținută de temperarea inflației și redresarea cererii externe, precum și de politica fiscală în contextul noii legi a pensiilor și a utilizării mai extinse a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. În ceea ce privește cererea agregată, BNR indică o probabilitate mai mare pentru o restrângere mai lentă a excedentului, comparativ cu proiecțiile anterioare, sugerând o întârziere semnificativă în închiderea acestuia.
Te-ar putea interesa și: Anunţ îngrijorător făcut de BNR. Rata creditelor neperformante în sistemul bancar românesc a atins un minim istoric
Se prognozează că creșterea formării brute de capital fix va încetini semnificativ în perioada 2024-2025, fiind mai pronunțată decât estimările anterioare. Cu toate acestea, se preconizează că va rămâne robustă și va avea o contribuție semnificativă la dinamica PIB-ului. Această situație survine în contextul unei continue atrageri a unui volum important, dar redus, de fonduri europene, și în lumina efectelor și incertitudinilor asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au observat membrii Consiliului BNR.
„S-a observat, de asemenea, că evoluţia exportului net va redeveni probabil uşor contracţionistă în următorii doi ani, în condiţiile revigorării relativ mai rapide a absorbţiei interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecţiei descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum şi menţinerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicaţiilor potenţiale asupra inflaţiei şi primei de risc suveran.
Incertitudini şi riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului BNR, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public şi la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidenţiate însă şi măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE”, transmite BNR.