Adevarata radiografie a crizei: Cum se vede Bursa in 2011

Cu exceptia Alro, companiile au inregistrat scaderi ale profitului in S1/2011 fata de S1/2010 desi rezultatele pe ansamblul ultimelor 12 luni au fost, in unele cazuri, salvate de performantele superioare din S2/2010. Nici vanzarile nu au evoluat spectaculos in prima jumatate a acestui an (exceptiile fiind Alro si Oltchim).

Potrivit analistilor de la Tradeville, pentru anul 2011 imaginea de ansamblu, atat pentru economia Romaniei cat si pentru cea mondiala, ramane marcata de incertitudini.

 In plan global crizele datoriilor publice din UE si SUA sunt un puternic factor destabilizant in timp ce principalele economii emergente (China, Brazilia si India) se confrunta cu pericolul “supraincalzirii”.

In plan national Romania, desi a primit recent aprecieri favorabile de la FMI si Banca Mondiala in privinta actiunilor de macrostabilizare intreprinse de guvern, se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste iesirea din recesiune ba chiar, pe fondul cresterii sustinute a preturilor, exista serioase riscuri de stagflatie.

 Intr-o astfel de situatie, desi majoritatea companiilor se pot regasi sub presiunea factorilor de piata, exista posibilitatea ca acele companii care au o structura bilantiera solida si o baza de clienti relativ stabila sa continue sa aiba rezultate financiare solide, afirma analistii Tradeville.

[img=1962]Raportul Tradeville[/img]

Cititi in continuare analiza Tradeville pentru fiecare companie in parte.

[b]ALRO, unul dintre castigatori[/b]

Alro (ALR), cel mai mare producator de aluminiu din Europa Centrala si de Est, este una din putinele companii listate la BVB care merita distinctia de „blue chip”. Desi vanzarile din ultimii ani au fost afectate de criza mondiala ALR a continuat sa inregistreze profit si sa plateasca dividende (societatea a distribuit dividende in fiecare din ultimii 10 ani).

In S1/2011 compania a raportat un profit excelent care, chiar si dupa ajustarea pentru productia pe stoc, a fost cu 531% peste cel din S1/2010. Trebuie specificat ca nu consideram aceasta crestere ca fiind sustenabila, ea datorandu-se mai putin avansului vanzarilor (+30%) si mai mult reducerii substantiale a pierderii financiare si a altor cheltuieli de exploatare. In ciuda cresterii din primul semestru cifra de afaceri a ajuns la numai 47,9% din bugetul anului ceea ce conduce la unele indoieli privind indeplinirea acestuia. Perspectivele pentru tinta de profit sunt insa mult mai bune, profitul net realizata la jumatatea anului fiind de 84% din cel bugetat.

[b]Alumil Rom[/b]

Alumil Rom (ALU) face parte din grupul grec Alumil, unul dintre cele mai mari grupuri europene de extrudare a aluminiului si de productie a profilelor din aluminiu. Dupa scaderea performantelor din ultimii 4 ani S1/2011 a adus o imbunatatire a situatiei (in comparatie cu S1/2010). Astfel, desi cifra de afaceri a scazut usor (-0,9%) profitabilitatea s-a imbunatatit, indeosebi pe seama unui rezultat financiar pozitiv dar si datorita reducerii marjei cheltuielilor cu marfurile si a celor de personal.

Din pacate avem indoieli in privinta atingerii tintelor bugetare de profit si vanzari propuse de management pentru anul 2011 intrucat, la 30 iunie 2011, cifra de afaceri realizata reprezenta doar 41,65% din buget in timp ce profitul net raportat reprezenta putin peste o treime din cel bugetat.

Ca si Alro, ALU face parte din sectorul metalurgiei primare, un sector care, conform teoriei rotatiei sectoriale, este subevaluat, in general, la mijlocul perioadei de relansare timpurie. Randamentul dividendului este zero deoarece, pentru prima data in ultimii 5 ani, compania nu a oferit dividende.

Comparativ cu sectorul european din care face parte, ALU pare a fi supraevaluata din perspectiva celor 3 multipli prezentati cu valori intre 2% si 563% ceea ce, coroborat cu performantele financiare volatile, implica un risc substantial pentru investitori.

[b]Amonil Slobozia[/b]

Cu afaceri de 6,8 mil lei, compania a realizat doar 8% din cifra de afaceri din S1 2010, iar rezultatul net a fost o pierdere de 14,8 mil lei (S1 2010: profit de 3,6 mil lei). In privinta cifrei de afaceri, indicatorul raportat este in linie cu cel bugetat, insa in privinta rezultatului net bugetul prevedea un profit de 0.2 mil lei.

Nivelul indicatorilor in S1 2011 si S1 2010 nu se poate compara, situatia datorandu-se ac-tivitatilor diferite desfasurate de companie in cele doua perioade.

In S1 2010, emitentul a produs si comercializat ingrasaminte chimice in baza contractului de procesare cu Interagro Bucuresti. In schimb, activitatea in S1 2011 a constat in prestari servicii conform contrac-tului de management cu Chemgas Holding Corporation (CHC), producerea de apa industriala, valorificarea materialelor, pieselor, utilajelor si subansamblelor aflate in stoc. CHC a preluat activitatea de productie de ingrasaminte, iar Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti a transferat autorizatia integrata de mediu de la Amonil catre CHC.

AGA convocata pe 29/30 august va decide cu privire la modificarea obiectului de activitate al emitentului. Astfel, obiectul principal de activitate devine producerea de energie electrica, iar fabricarea ingrasamintelor va completa obiectul secundar de activitate. In aceste conditii devine impredictibila activitatea societatii in viitorul apropiat.

[b]Banca Comerciala Carpatica[/b]

Banca Comerciala Carpatica, cea mai mica banca listata la BVB, a inregistrat in S1 2011 pierderi de 18.7 mil lei, cu 82.4% mai mici fata de valoarea raportata pentru aceeasi pe-rioada din 2010, pe fondul reducerii semnificative, cu 81.9%, a costurilor cu provizioanele. Principalii indicatori, precum venit net bancar, cheltuieli generale si administrative, profit net sunt usor sub valorile bugetate, insa consideram ca banca ar putea realiza indicatorii bugetati pentru sfarsitul anului 2011 si sa revina la zero, dupa doi ani de pierderi.

Diminuarea venitului net bancar cu 25.8%, la 80 mil lei, pe seama reducerii veniturilor nete din comisioane si a veniturilor nete din operatiuni financiare, coroborata cu majorarea cheltuielilor generale si administrative cu 6.8% pe fondul altor cheltuieli, a determinat o crestere a raportului cost/venit de la 62,6% la 90.1%, cel mai mare intre bancile listate la BVB. Indicatorul de solvabilitate s-a situat la nivelul de 11,9%, comparativ cu 12,4% la finele anului 2010.

Portofoliul de credite al bancii a scazut cu 3,8%, expunerile cele mai importante fiind pe sectoarele industrie (22,7%), servicii (18,5%) si comert (18,1%). Activele bancii au scazut cu 8,1%, insa portofoliul de titluri de stat s-a majorat cu 16,4% si reprezenta, la finele S1 2011, 28,1% din total activ.

Comparativ cu sectorul european, titlurile BCC par supraevaluate prin prisma multiplului P/B, cel mai relevant pentru acest sector de activitate. Comparatia nu se poate realiza si din perspectiva P/E datorita pierderii inregistrate de banca in ultimele 12 luni.

[b]Oil Terminal[/b]

Rezultate slabe pentru OIL Terminal dupa primele sase luni ale anului, scadere cu 65% a profitului net, cu peste 50% a profitului operational, iar pierderea rezultata din operatiuni financiare s-a accentuat.

Veniturile totale inregistrate in S1 2011 reprezinta doar 43% din nivelul estimat in bugetul de venituri si cheltuieli, iar profitul net a fost realizat doar in pro-portie de 35%. Este greu de crezut ca OIL Terminal isi va indeplini in proportie de 100% obiectivele privind veniturile si profitul net aferente anului in curs.

Compania intentioneaza sa distribuie minimum 90% din profitul pe 2011 sub forma de dividende (Ministerul Economiei detine 60% din actiuni). Cu toate acestea, randamentul dividendului la preturile actuale este foarte scazut, sub doua puncte procentuale.

In functie de sectorul european cu care poate fi comparat, titlul OIL este subevaluat fata de multiplul P/BV si supraevaluat daca tinem cont de multiplul P/S. De asemenea, trebuie tinut cont si de multiplul P/E care se afla la un nivel ridicat, 493, fata de rezultatele ul-timelor 12 luni si la 57 fata de profitul net estimat pentru anul viitor (am considerat ca OIL va indeplini in proportie de 75% obiectivul privind profitul net pe 2011).

Datele releva ca titlul OIL este supraevaluat de piata fata de potentialul de profitabilitate, motiv pentru care recomandam atentie in fundamentarea unei decizii investitionale pe acest titlu.

[b]Oltchim Ramnicu Valcea[/b]

Cifra de afaceri realizata in S1 2011, din care 77% la export, a inregistrat o majorare cu 69%, lucru datorat utilizarii crescute a capacitatilor de productie de la 33% in S1 2010 la 54% in S1 2011. Cu o pierdere neta de 70,3 mil lei, compania este departe de a indeplini tintele bugetate.

Potrivit administratorilor sai, rezultatele din S1 2011 ar fi fost cu mult mai bune daca Oltchim ar fi reusit in luna iunie 2011 repornirea instalatiilor principale din cadrul activitatii de petrochimie (Piroliza, Polietilena) si ar fi functionat integrat cu acestea la capacitate, cum avea prevazut prin buget.

Avand atat rezultat net cat si capitaluri proprii negative, nu se poate realiza o evaluare a companiei in functie de multiplii P/E si P/B. Considerand multiplul P/S, compania apare ca subevaluata comparativ cu emitenti europeni similari.

Desi Guvernul si-a asumat privatizarea companiei pana la sfarsitul anului, acesta fiind probabil si motivul performantei exceptionale a cotatiei OLT in S1 2011, viitorul societatii ramane incert. Recent, emitentul a aprobat intrarea in somaj tehnic a cca o treime dintre angajati, in conditiile in care in luna august functioneaza la 30% din capacitate ca urmare a imposibilitatii asigurarii capitalului de lucru.

In plus, OMV Petrom (SNP) a cerut, potrivit TVR, demolarea rafinariei Arpechim. De asemenea, este posibil ca emitentul sa fie obligat sa plateasca o amenda de 14,3 mil euro pentru nerespectarea legislatiei privind certificatele de emisii de gaze cu efect de sera in anul 2009, momentan fiind suspendat actul administrativ pana la judecarea cauzei pe fond.

[b]Prodplast Bucuresti[/b]

Cu o cifra de afaceri in crestere cu 11,5% y/y, la 24,2 mil lei, compania se afla in apropierea indeplinirii tintei bugetate pentru acest indicator. Nu acelasi lucru se poate spune si la nivelul profitului net, unde s-a realizat doar 13,3% din ceea ce s-a bugetat.

Diminuarea de profitabilitate s-a datorat faptului ca societatea nu a reusit sa transfere in preturile de vanzare costurile mai ridicate cu materiile prime si materialele consumabile, dar si cresterii cheltuielilor cu personalul in ciuda diminuarii numarului de salariati. Consideram ca societatea nu va indeplini tintele bugetate pana la sfarsitul anului in curs, construirea bugetului fiind optimista si pornind de la premisa acoperirii cheltuielilor de relocare totala/partiala a productiei. In plus, lichiditatile sunt folosite nu pentru imbunatatirea sau extinderea productiei, ci pentru achizitia de titluri cotate la BVB.

Compania arata ca fiind supraevaluata prin prisma multiplului P/E comparativ cu sectorul european de activitate caruia ii apartine. Raportandu-ne la multiplul P/S societatea apare ca fiind usor subevaluata, iar dupa multiplul P/B ca putenic subevaluata.

In lunile iulie – august s-a derulat o oferta publica de preluare a 59,89% din capitalul social (10,2 mil actiuni), la pretul de 1,27 lei/actiune. Omul de afaceri Florin Pogonaru a cumparat in aceasta oferta de preluare 11,4% din actiunile emitentului, pentru care a platit 2,4 mil lei, astfel ca a ajuns sa controleze indirect 51,51% din societate

[b]Prefab Bucuresti[/b]

Criza imobiliara si-a pus amprenta asupra vanzarilor producatorului de materiale de constructii Prefab S.A. Bucuresti (PREH) determinand scaderi in ultimii doi ani. Din pacate totusi cresterea de profitabilitate din 2010 nu s-a confirmat si in prima parte a anului curent cand atat vanzarile dar si profitul net ajustat au scazut. Acesta din urma s-a prabusit cu circa 115% inclusiv din cauza deteriorarii importante a marjelor operationale.

Aceasta turnura, coroborata cu faptul ca cifra de afaceri acopera doar 36,3% din bugetul anului in curs, ne fac sa estimam ca PREH va rata atat tinta de vanzari cat, mai ales, cea de profit.

Conform ipotezelor rotatiei sectoriale, momentul optim pentru o investitie in actiuni apartinand sectorului imobiliare si constructii este sfarsitul recesiunii. In Romania situatia este complicata de faptul ca preturile din sectorul imobiliar sunt percepute, in continuare, ca fiind supraapreciate.

Randamentul dividendului este zero deoarece, la fel ca si in 2010, compania nu a oferit dividende.

Comparativ cu sectorul european din care face parte, Prefab pare a fi subevaluata din perspectiva multiplului P/BV, cu circa 13% fata de valorile sectoriale obtinute folosind raportul BVB vs. Europa (din platforma Startrade 2.0) in timp ce multiplul P/S este cu 311% peste media sectoriala. Avand in vedere perspectivele sectoriale cat si cele ale companiei nu sustinem, pentru moment, investirea in actiuni PREH.

[b]Ropharma Brasov[/b]

Producatorul de medicamente Ropharma S.A. Brasov (RPH) a inregistrat cresteri sustinute ale vanzarilor si ale profitului net in ultimii 5 ani financiari incheiati. Din pacate in ultimul semestru incheiat profitul RPH s-a redus cu 12,5% fata de perioada similara din 2010 in ciuda unui avans de 7% al vanzarilor pe fondul reducerii accentuate a marjei operationale. Avand in vedere ca pana la jumatatea anului Ropharma realizase putin peste 47% din cifra de afaceri bugetata pentru 2011 si aproximativ 52% din tinta de profit, opinam ca sunt sanse ca, pana la finele lui 2011, ambele obiective sa fie antinse.

Conform ipotezelor rotatiei sectoriale, cel mai bun moment pentru a investiti in actiuni incluse in sectorul farmaceutic este varful expansiunii economice atunci cand, relativ la alte sectoare, aceste actiuni sunt, de regula, subevaluate.

La fel ca si pana acum Ropharma nu a distribuit dividende. Relativ la sectorul european din care face parte, RPH pare a fi subevaluata din perspectiva multiplilor P/E si P/S (cu circa 62% si, respectiv, 87%) dar supraevaluata prin prisma raportului P/BV (cu circa 84%). Avand in vedere dinamica vanzarilor si volatilitatea economica opinam ca actiunile Ropharma s-ar putea bucura de atentia investitorilor. Totusi credem ca o astfel de investitie implica un grad de risc mai mare in comparatie cu alte companii din sector.

[b]Zentiva Bucuresti[/b]

In ultimii 5 ani cifra de afaceri si profitabilitatea producatorului de medicamente Zentiva S.A. Bucuresti (SCD), fosta Sicomed, a oscilat, de multe ori violent. Dupa o crestere substantiala in 2010 prima jumatate a lui 2011 a adus o contractie de 4,75% a vanzarilor si de 7,66% a rezultatului net ajustat.

Scaderea profiturilor a fost determinata in principal de ajustarea pentru eliminarea productiei pe stoc cat si de reducerea marjei operationale. Totusi, avand in vedere ca in S1/2011 SCD a realizat aproximativ 49% din vanzarile bugetate pentru 2011 si circa 88% din profitul propus, suntem de parere ca exista sanse ca, pana la finele lui 2011, ambele obiective sa fie antinse.

Momentul optim pentru a investiti in actiuni incluse in sectorul farmaceutic este, conform ipotezelor rotatiei sectoriale, varful expansiunii economice atunci cand aceste actiuni sunt, de regula, subevaluate relativ la alte sectoare.

Pentru prima data in ultimii 9 ani Zentiva a distribuit dividende rezultand un randament la pret istoric de 20%. Comparativ cu sectorul european din care face parte, SCD pare subevaluata din perspectiva multiplilor P/E si P/S (cu circa 90%, respectiv, 71%) dar supraevaluata prin prisma raportului P/BV (cu circa 6,5%). Deoarece in perioadele de incertitudine economica companiile din sectorul farmaceutic tind sa aiba performante economice mai bune decat media economiei, opinam ca actiunile Zentiva s-ar putea bucura de atentia investitorilor.