Analiza SWOT a Fondului Proprietatea: Ce oportunitati si ce riscuri prezinta titlurile FP?

DailyBusiness.ro a incercat sa creioneze o analiza de tip SWOT a Fondului Proprietatea, care sa sintetizeze, int-un limbaj simplu, punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile pe care le prezinta titlurile FP.

„Strengths” – puncte tari

Principalul argument pozitiv il constituie valoarea portofoliului pe care il detine Fondul Proprietatea. 83 de participatii la diverse companii, dintre care 91,3% la firme din sectorul energiei si utilitatilor, sectoare cheie pentru economie.

Cea mai importanta participatie este cea de la OMV Petrom (35,2%). FP are participatii si la alte companii cheie precum Hidroelectrica – 24,7%, Nuclearelectrica – 6,1%, Transgaz – 3,8% si Romgaz – 3,7%. Detalii in tabelul alaturat.
[img=1131]Portofoliul de actiuni al Fondului Proprietatea[/img]

Potrivit analistilor citati de DailyBusiness.ro, aceste companii au un potential puternic de dezvoltare in viitor, pe fondul anticipatei iesiri din recesiune. In plus, restructurarea si privatizarea acestora pot aduce o crestere a valorii portofoliului FP. In plus, Guvernul a anuntat vanzarea in 2011, pe bursa, a cate 15% din capitalul Romgaz, Transelectrica si Transgaz si a 9,84% din capitalul social al OMV Petrom.

Dincolo de perspectivele portofoliului, FP este, de departe, cel mai mare fond romanesc de investitii (3,2 miliarde euro), iar acest lucru poate atrage atentia marilor investitori straini. Pe de alta pare,spun expertii de la SSIF Goldring, prezenta la carma Fondului Proprietatea a americanilor de la Franklin Templeton, o companie cu experienta vasta in managementul investitiilor in pietele emergente, ce gestioneaza, la nivel international, active de 660 miliarde de dolari, poate fi un argument in plus in privinta soliditatii business-ului.

Tot la capitolul puncte tari poate fi inclusa si dispersia mare a actionarilor. Si asta mai cu seama ca statul, principalul actionar in cadrul Fondului (38,8%), va continua sa isi diminueze participatia, odata cu reluarea procesului de despagubire a fostilor proprietari (la 2 mai 2011), si isi va pierde, astfel, dreptul de decizie la FP (atunci cand participatia sa va scadea sub 33%).

Din 2007 si pana in 2010, statul si-a diminuat participatia de la 87,7% la 38,8% , in timp ce numarul actionarilor persoane fizice a crescut la 41,63% din capitalul social. Alte 19,49% din capital sunt detinute de companii. Capitalul Fondului este impartit in 13,778 miliarde actiuni, cu valoarea nominala de 1 leu.
[img=1128][/img]

La capitolul puncte tari, considera analistii, trebuie inclusa si valoarea mare a free-flot-ului (61%), fapt care permite achizitii fara a presupune presiuni semnificative pe pretul de tranzactionare.

„Weaknesses” – Puncte slabe

Principalul punct slab al Fondului Proprietatea il reprezinta faptul ca o parte din portofoliul institutiei este invaluita intr-un oarecare „mister”.

Fondul Proprietatea detine in momentul de fata participatii la 83 de companii, din care doar o treime sunt listate la bursa si care sunt, astfel, obligate sa isi prezinte rezultatele financiare. In rest, pentru majoritatea companiilor, informatiile financiare lipsesc, sau atunci cand sunt prezentate public, sunt de cele mai multe ori incomplete.

Pe de alta parte, in conditiile recesiunii, multe dintre firmele din portofoliul FP au intrat in dizolvare, lichidare sau faliment. Poate cel mai cunoscut caz, din prisma brand-ului, este cel al producatorului de plante medicinale Plafar, unde fondul detine 49% din capital si care a intrat in insolventa anul trecut.

Un alt punct slab, recunoscut ca atare inclusiv de managerii americani de la Franklin Templeton citati de DailyBusiness.ro, este legat, in mod paradoxal, de structura portofoliului. Faptul ca 90% din participatii sunt reprezentate de companii din sectorul utilitatilor si energiei poate reprezenta un avantaj, dar genereaza si riscuri majore, mai ales in contextul in care toate companiile aflate in portofoliul nu au o viata prea linistita. Statul tot incearca de ani de zile, fara succes, diverse variante de restructurare si privatizare.

FP este, practic, cu mainile legate in aceste companii, in conditiile in care detine pachete minoritare de actiuni. Nici macar in Adunarea Generala a Actionarilor Fondului Proprietatea, actionarii privati si administratorul nu au o putere foarte mare de decizie, in conditiile in care statul detine 38,88% din actiuni.

Scandalul donatiei de la Romgaz (FP a atacat in justitie decizia Guvernului de a impune Romgaza sa ii doneze 400 milioane de lei), demersurile statului privind reorganizarea sistemului energetic in cadrul celor doi giganti Electra si Hidroenergetica, blocate pentru moment de Justitie, au demonstrat ca Franklin Templeton si statul roman au viziuni diferite in privinta exploatarii portofoliului. Iar acest conflict poate duce la scaderea atractivitatii fondului, mai ales in ochii investitorilor straini, afirma expertii de la Goldring.

Absenta unei evaluari transparente a activelor din portofoliu a dat nastere si unui alt punct slab, care poate determina ezitari in randul investitorilor. Prin urmare, raportul dintre valoarea actiunilor si cea a activelor este, in prezent, unul extrem de volatil.

Astfel, daca acum 2 ani, titlurile se vindeau pe piata libera la 0,2 lei/actiune fata de valoarea nominala de 1 leu, in decembrie 2010, valoarea titlurilor FP a atins 0,6-0,7 lei, iar firmele de evaluare estimeaza ca in piata titlurile vor atinge 0,7-0,8 lei inca din primele tranzactii. Pe ce baza a crescut atat de spectaculos valoarea titlurilor, avand in vedere ca estimarile privind activele nu au suferit modificari semnificative? Unii experti pun aceasta situatie pe seama speculatiilor.

Tot la capitolul puncte slabe poate fi inclusa si situatia nerezolvata inca a despagubirilor acordate fostilor proprietari.

Miza o reprezinta cele 5,4 miliarde de actiuni FP pe care statul ar urma sa le ofere fostilor proprietari in contul despagubirilor pentru averile expropiate.

Problema ar urma sa fie transata abia dupa data pe 2 mai 2011, termen pana la care Agentia Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a suspendat conversia titlurilor de despagubire in actiuni ale FP. Potrivit legislatiei, dupa 2 mai 2011, despagubirile se vor acorda la pretul mediu de pe bursa si nu la valoarea nominala de 1 leu, cum a fost pana in prezent.

„Opportunities” – Oportunitati

Fondul Proprietatea pare sa prezinte, cel putin la prima vedere, oportunitati semnificative pentru investitori.

In primul rand, expertii de la Goldring evidentiaza valoarea portofoliului (3,2 miliarde euro in prezent), pe care multi o vad subevaluata. In contextul revenirii economice si avansului cererii de energie, faptul ca 90% din participatii fac referire la sectorul energetic si al utilitatilor poate reprezenta un argument solid privind potentialul de crestere a valorii FP.

O alta oportunitate ar fi data de pretul de vanzare a actiunilor. Cei mai multi brokeri estimeaza ca actiunile FP vor inregistra cresteri semnficative la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in conditiile in care road-show-urile de promovare a listarii au aratat ca investitorii sunt interesati de achizitia acestor titluri.

Astfel, daca pana in prezent, titlurile FP au fost tranzactionate la 0,5-0,7 lei pe piata libera, debutul la bursa poate aduce un pret de pana in 0,9 lei in cele mai optimiste estimari. Nu este exclus, potrivit brokerilor citati de DailyBusiness.ro, ca actiunile FP sa depaseasca valoarea nominala de 1 leu, in contextul in care piata duce lipsa de oportunitati, iar pretul acestora este considerat unul foarte bun.
[img=1130]Situatia activelor FP[/img]

Prezenta la carma a americanilor de la Franklin Templeton poate reprezenta, de asemenea, in ochii investitorilor, garantia ca Fondul va fi gestionat eficient, iar restructurarea portofoliului va aduce un castig in plus investitorilor. Si asta mai ales in contextul in care administratorul a precizat, foarte clar, faptul ca politica sa vizeaza acordarea de dividende in proportie de 100%.

Alte argumente in privinta atractivitatii Fondului Proprietatea sunt date de introducerea, in premiera la BVB, a posibilitatii utilizarii conturilor globale pe titlurile FP si de posibila listare a fondului pe o bursa internationala, de exemplu Londra.

„Threats” – Amenintari

Cum va evolua Fondul Proprietatea? Isi va restructura si dezvolta portofoliul de participatii in asa fel incat sa ajunga la nivelul asteptarilor optimiste ? Vor aduce titlurile FP castigul anticipat?

Raspunsurile expertilor sunt impartite. Dincolo de asteptarile optimiste, exista destule semne de intrebare. Una dintre temeri este legata, bineinteles, de valoarea activelor.

Cele mai multe evaluari ale detinerilor dateaza din anii trecuti, cand terenurile si cladirile aveau preturi uriase, date de speculatiile imobiliare. Potrivit metotodologiei de raportare acceptata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), ultima valoare a activului net unitar la FP era de 1,1 leu/actiune.
Si asta in conditiile in care, de exemplu, preturile terenurilor au scazut anul trecut in medie cu cel putin 20-30%, potrivit expertilor imobiliari.

Un alt semn de intrebare este legat de incertitudinile generate de reforma sectorului energetic si impactul pe care aceasta il va avea asupra portofoliului FP.

Daca statul isi va duce la capat planurile privind formarea celor doi giganti energetici, Hidroenergetica si Electra, cu toata opozitia Franklin Templeton, FP ar urma sa detina 15,09% din Electra si 15,9% din Hidroenergetica, procente semnificativ mai reduse decat cele inregistrate in prezent la companiile ce vor fi comasate. Tribunalul Bucuresti a respins infiintarea Electra, insa chestiunea ramane deschisa, o decizie finala nefiind luata inca.

Un alt semn de intrebare in privinta viitorului Fondului este legat de raportul dintre cerere si oferta.

Daca FP reprezinta o achizitie atat de valoroasa pentru investitori, intrebarea logica este de ce investitorii nu s-au inghesuit sa cumpere actiuni atunci cand pretul acestora era de 0,2-0,4 lei si au asteptat listarea la bursa, unde preturile sunt estimate a fi mult mai mari?

Brokerii au venit cu previziuni foarte optimiste privind pretul de vanzare. Ce se va intampla insa daca interesul la cumparare nu va fi cel scontat? Astfel de estimari optimiste au fost facute si in cazul SIF-urilor, in momentul listarii lor la BVB, iar acestea s-au dovedit a fi, pana la urma, simple speculatii din care au castigat speculantii si, bineinteles, brokerii, cei care si acum vad listarea FP ca pe o adevarata „gura de oxigen” pentru BVB.

Pe de alta parte, de ce ar veni tocmai acum investitorii straini pe BVB, o piata anosta, cu o lichiditate zilnica de cateva milioane de euro? In general, astfel de piete genereaza marilor investitori semne de intrebare, mai ales in conditiile unei posibile evolutii extrem de volatile ce ar putea determina chiar suspendarea actiunilor de la tranzactionare. CNVM a anuntat, de altfel, ca va supraveghea cu mare atentie posibilele speculatii pe titlurile FP.

Un alt semn de intrebare este dat de posibilitatea FP de a acorda dividende. Anul trecut, dividendele acordate pentru ultimii 2 ani (0,8 lei/actiune) s-au datorat, in mare parte, profiturilor realizate din vanzarea participatiilor detinute la CEZ Distributie, CEZ Vanzare si CEZ Servicii. Analistii au spus, de altfel, ca a fost o miscare strategica, menita sa creasca interesul pentru titlurile FP.

Cum va evolua FP in urmatorii ani? Ramane de vazut. Cert este ca americanii de la Franklin Templeton promit profit in crestere si anunta ca vor distribui 100% din dividende. Interesant este ca profitul bugetat pentru 2011 este de numai 207 milioane lei, cam cat cel obtinut in primele 6 luni din 2010.

Alte riscuri potentiale, luate in calcul de Goldring, sunt legate de insolventa, lichidarea, dizolvarea, reorganizarea sau falimentul societatilor din portofoliu, de contestarea in justitie a hotararilor adunarilor generale ale actionarilor Fondului.

O alta amenintare o reprezinta o eventuala incetare a contractului incheiat cu Franklin Templeton, in cazul in care americanii vor ajunge la concluzia ca nu pot lucra profesionist intr-o tara unde statul impune unei societati la care detine pachetul majoritar sa ii doneze 400 milioane de lei fara nicio justificare economica, asa cum s-a intamplat in cazul Romgaz.